Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Cosmarul de-abia a inceput [+18] [yaoi]

#1
Mda un nou yaoi:DSper sa va placa

Titlul: Cosmarul de-abia a inceput
Autori: Yaku-chin( momentan am ramas doar eu)
Data lansari : 3.01.2010
Gen: Yaoi, S.F, Romantic, Drama, Fantezie

Avertizari: Povestea va include un limbaj mai vulgar, si va contine si scene de aceea pun +18.

Capitolul 1

-Si cum iti spuneam a venit aseara instantaneu, ca in acel moment cand a aparut, sa ii scap ceasca cu ceai a Mariei Sale! S-a holbat cu ochii aceia la mine, iti poti inchipui? Am simtit ca vrea sa ma distruga. Am tras o spaima…
-Dar cum de a aparut aseara? Nu a mai dat prin regat de atat de mult timp… ce s-o fi intamplat ?
-Nu pot sti sigur, dar era atat de nervos, incat pe unde trecea darama ceva. Nici nu ma puteam uita dupa el. Iti dai seama ca daca ma descoperea ma putea distruge?
-Inteleg, dar e totusi ciudat.
Vocile servitoarelor se auzeau in fiecare colt. Maria Sa, desi era departe de acele voci putea auzi susotelile lor. Avea sa le scurteze vietile oricum, deoarece a fost putin dezamagita de noul motiv de barfa.
S-a ridicat incet din patul moale si a dat patura la o parte. Camasa ei de noapte din casmir era scurtuta si foarte senzuala, punandu-i in evidenta fiecare bogatie a corpului, iar parul lung si castaniu ii ajungea pana la sold. Se dezmetici imediat si apoi inchise repede ochii ca apoi sa ii deschida, si bingo! o rochie rosie mulata pe corp ii acoperea trupul, parul era prins intr-o coada la spate, lasandu-i doua suvite libere sa ii incadreze obrajii, machiajul cu mov si albastru ii infrumuseta ochii de un verde spre caprui, cu gene lungi si dese, iar buzele rozalii erau acoperite de un ruj de culoare maro. In picioare avea o pereche de sandale rosii, iar in urechi o pereche de cercei micuti din argint, pe unul dintre degetele de la mana drepata avea un inel, iar pe un altul verigheta. Se indrepta spre oglinda mare cat intregul perete, se admira singura.
-Cine ar mai zice o asa diavolita frumoasa, nu?
Zambi usor trista. Sotul ei nu era acolo, langa ea. Inca se afla in dimensiunea oamenilor. Da, si fiul sau avea sa traiasca si printre acele fiinte.
Ofta putin dezamagita. Observase dezordinea din intreaga camera. Putea face curat imediat cu doar o simpla miscare din mana, dar nu degeaba avea barfitoarele acelea in intreg regatul, nu? “Demoni fara pic de stil!” ofta din nou.
Isi admira iar frumusetea. La cei 4550 de ani ai sai arata ca o femeie umana de 25 de ani. Multumi firii demonice ca oprise stagnarea cresterii la timp, cand inca nu avea nici riduri, nici urme ce ar putea evidentia inaintarea in varsta. Deschise usa camerei si pasi usor pe marmura ce provoca un sunet strident la contactul cu tocul sandalelor sale. Zborul era mai eficient, dar voia sa se acomodeze in a fi mai umana pentru placul sotului si fiului ei. Cobora scarile, care fiind prea mari o facura sa apeleze putin la viteza supraomeneasca. Erau si avantaje in a fi demon.
-Tu si tu, terminati cu vorba si gasiti-va de treaba! Credeti cumva ca eu sunt aici de decor, sau ce? spuse ea serioasa uitandu-se de sus la cele doua demonite fricoase.
Ce prostie! De ce mai erau numite demoni daca se teameau si de un singur tipat? In fine, nu avea timp sa se gandeasca la asa ceva.
-Treziti-l pe fiul meu si pregatitii de mancare! O sa il astept in Sala Mare. In cazul in care nu reusiti sa faceti ceva pe placul lui stiti ce se intampla, nu?
Amandoua dadura afirmativ din cap privind-o pe stapana lor.
Una dintre slujitoare urca scarile cu teama pana in camera tanarului stapan. Usa mare, dubla, statea in fata ei. Nu stia sigur daca sa o deschida, sau sa ciocane sa astepta aprobarea tanarului. Stapana ei ii spusese sa il trezeasca ceea ce inseamna ca el nu era treaz si nu ar putea sa ii dea aprobarea sa intre, dar daca ar intra fara permisiune, tanarul stapan cand avea sa se trezeasca se va enerva pe ea. Gandurile proaste si idioate erau insa auzite de barbatul din camera. Ezitand apasa pe clanta si intra incet in incaperea intunecata. Inghitii in sec cand observa ca intunericul predomina in toata incaperea. Cand ochii ii se acomodase cu intunericul observase patul mare cu baldachin de culoare visinie pe care se odihnea tanarul stapan. Observase si ca stapanul era imbracat doar intr-o pereche de boxeri, iar pilea alba stralucea in intunericul din incapere.Dupa aparente nu putea spune ca aceea creatura era umana sau inumana. Era frumos, asemeni oricarui demon, emana putere la fel ca orice demon. Nu degeaba era unul dintre cei mai puternici, dar avea ceva ce il trada , ceva ce spunea ca e om. Poate trasaturile prea blande sau poate parul lungut si blond. In lumea aceea blonzi tradau originea oricarei fapturi.
Statea si se uita atent la acea faptura ce se odihnea. Ochii ii se deschise si lasara la iveala un verde crud ce o atinti pe servitoare cu ura.
-Ce cauti aici? Intreba rece, fara alta introducere.
Glasul, cuvintele ii ramasesera in gat. Nu putea spune nimic, nici macar un singur cuvintel. Cu un mare efort rasufla usurata si scoase pe buzele mici si tremurande cateva cuvinte:
-Impa~Imparateasa m-a ru~rugat sa v~va trezesc.spuse ea blabaindu-se.
-Te-a rugat? Vocea ii trada batjocora.
-N~nu~nu.
-Atunci de ce inventezi, fiinta demna de mila? Iesi din camera mea in acest moment.
Glasul ii era normal, vorbea calm, dar cu dispret, cu ura. Servitoarea cu mare drag ar fi vrut sa iasa, daca nu ar fi stiut ca Imparateasa avea sa o pedepseasca daca tanarul stapan nu avea sa se duca in Sala Mare sa ia micul dejun.
-Tii~tinere stapan , mama dumneavoastra doreste…
-Iesi,daca nu vrei sa mori.
Spuse el calm neavand chef sa mai discute cu acea fiinta nesimnificanta. Se ridica in capul oaselor si casca zgomotos. Observase cum lacrimile ii se preligeau pe obrajii servitoarei si cum aceasta se indrepta spre usa. Tipic. Ofta si se imbraca incet. Nu avea in acea zi chef de nimic “supranatural” insa norocul nu era de partea lui. Pe geamul camerei sale aparu un barbat impunator, cu ochii negri specifici demonilor, cu piele alba, si par brunet .
Isi analiza unchiul din cap pana in picioare, nu il mai vazuse de mult timp, poate chiar prea mult, insa adevarul era ca nici nu dorea.
-Ce face ruda mea umana? Intreba razand .
-Ma frec. Ce ti se pare ca fac? Raspunse si el tot cu o intrebare uitandu-se direc in ochii negri abisali ai unchiului sau.
Damien , caci asa il chema pe barbatul brunet, pasi incet spre tanarul sau nepot. Isi baga mana prin parul sau blond, si lungut, inspirand adanc mirosul baiatului si il trase aproape de el. Isi apropie chipul de al sau , buzele lor fiind despartile doar de trei centimetri de aer.
-In lumea mea, cea umana, cand doua fiinte de acelasi sex, stau asa aproape inseamna ca vor sa se sarute. Si tot in lumea mea, cei de acelasi sex, cand se saruta, inseamna ca sunt amanti , ceea ce rezulta ca sunt homosexuali si asa ceva este , cum sa iti explic? Foarte ciudat? Imposibil? Scarbos? Ei bine, da, si crede-ma cand o sa ma trazneasca vreun fulger, desi nu cred, atunci poate o sa ma indragostesc, sau o sa plac, sau voi saruta o alta persoana, fie el demon, om, sau altceva, de acelasi sex cu mine. Dar crede-ma, sunt slabe sanse. Asa ca nu ma fa,te rog, sa ma enervez. Incheie el micul discurs cu zambetul pe buze.
Nu il putea suferi pe Damien, acel barbat, acel demon, mereu il privise de sus si ii crease o stare ciudata de cand era mic.
Damien se indeparta incet de nepotul sau cu zambetul impregnat pe buzele mari si rosii. Ii trimise un sarut in zbor, si disparu pe fereastra camerei .
Tanarul rasufla usurat. Iesi pe usa dubla indreptandu-se spre locul unde ii era mama. Se putea grabi, doar nu degeaba mostenise atatea haruri speciale, insa acea zi nu era tocmai buna si nu avea sa se comporte ca un demon ci avea sa fie uman. Un om printre demoni, intr-un regat demonic. Ofta la gandul asta.
Mergea incet si observa privirile ce il urmareau din toate colturile posibile insa in ziua respectiva nu avea chef sa omoare, sa distruga, sa se certe, sau se sperie pe nimeni. Ei bine, aproape pe nimeni.
Un gand fugar ii veni in minte, dar il alunga. Avea sa stea o perioada in Daimond, acea dimensiune a demonilor, care era condusa de propria mama. Ofta din nou, putin cam trist. Ajunsese in sfarsit in Sala Mare. Intra pasind incet, lenes, fara prea mare tragere de inima, isi observa mama discutand cu Damien. Si se opri putin in loc, apoi isi relua din nou mersul.
Cand ajusese in dreptul mesei, la care se aflau cei doi, se aseza si el pe un scaun, band din paharul ce era pe masa, pe chip ii aparu un zambet. Se bucura ca mama sa incerca sa “umanizeze” tot ce se putea.
- Angel, am auzit ca te-ai trezit cam bosumflat.
“Si pot sa stiu cine ti-a spus asta? Idiotu’ de Damien?” Ii trimisese un mesaj telepatic. Mama sa aproba zambind.
-Nu m-am trezit bosumflat, doar obosit si fara chef. Astazi nu vreau sa fac nimic inuman, asta daca ma intelegeti, spuse el dandu-si ochii peste cap.
Unchiul sau incepu sa rada zgomotos.
-Si prin faptul ca stai aici si vorbesti cu noi, faci un lucru inuman.
-Ce amuzant esti! Nu ma fa sa iti tai capul si sa il atarn ca decoratiune in camera mea, unchiule.
Spuse apasat ultimul cuvand. De obicei i se adresa pe nume. Incepuse sa manance, desi manacarea avea un gust ciudat acolo, fie ea cat se poate de umana, tot ciudat era sa o manance in dimensiunea aceea. Simtii prezenta unei noi persoane cu o aura destul de puternica si il privi o secunda pe Damien care incepu sa vorbeasca.
-Mergem in cercetare?
Spuse el destul de curios si intrigat. Angel, caci acele era numele tanarului stapan al demonilor, lasa furculita din mana si fugi mai repede ca vantul spre usa salii.
-Cine ajunge ultimul primeste o porunca.
Atunci si Damien incepu sa alerge cu o viteza la fel de mare ca si a lui Angel.
-“Astazi nu am sa fac nimic inuman”. spuse cu voce tare Diabla.
Ca si mama se descurca bine, insa ii era putin teama pentru propriul fiu, deoarece fiind semi-demon era totusi periculos, mai ales ca cealalta parte a lui Angel era umana.
Se ridica putin preocupata de la masa si batu repede din palme. In fata sa o oglinda maricica aparu. In ea se reflecta cei doi baieti ce adineauri o parasise. Se indreptau spre o anumita fiinta, insa nu putea sti cu exactitate ce era. Dusman sau aliat, nu era bine venit oricum. Decisese sa isi lase toate grijile pe mana fratelui si fiului sau.
Insa intrebarea de baza ii dadea tarcoale in mintea sa, si decisese sa o spuna cu voce tare poate, cineva, sau ceva avea sa ii dea un raspuns.
-Ce vrea acel intrus?
De obicei nimeni nu intra si iese din acea dimensiune fara a fi cunoscut de ea si intreaga populatie ce locuia acolo. Era foarte ciudat ca un necuonscut putuse intra acolo fara prea multa dificultate.
Angel si Damien se intreceau amandoi in a vedea care era mai rapid, insa cand simtii aura persoanei ce o cautau se oprira uitand de micul lor joc.
Analizau cu atentie imprejurul, era doar o prapastie. Si dincolo de ea era acea persoana, dar cine era? Sau mai bine spus ce era?
-Sunt mai multi, spuse Angel.
-Poftim? Intreba socat brunetul.
-Calmeaza-te, sunt trimisii Batranului Suprem.
Vocea ii era serioasa, poate si cu putina teama in ea. Ce avea de spus Batranul Suprem de isi trimitea slugile la ei? De partea cealalta a prapastiei cinci siluete imbracate in alb si negru isi facura aparitia ceea ce insemna nimic bun. Damien se inchina in fata lor, insa nu si Angel. Acesta astepta sa vada ce putea sa se intample, ceva de bine, sau ceva de rau?
[Imagine: innocentlovesig.png]
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria


#2
Heys!Gata, ma calmez si incerc din nou:))Sper sa se salveze de data asta.

Angel, Angel, Angel:xAdor numele asta!L-as spune toata ziua!
Si pare asa dragut cu atitudinea lui rece si indiferenta ^_^ Cute:]]
Ideea chiar imi place, iar primul capitol e super.Voi fetelor, v-ati mai apucat de un fic la care nu ati mai postat:-w Mai stiti de el?Aseara l-am recitit:] Deci, c'mon!Mai scrieti si la ala!I really miss Yuri-kun!
Mama lui Angel[:X]e cam inspaimantatoare.Imi da fiori, sincer.
Citat:-In lumea mea, cea umana, cand doua fiinte de acelasi sex, stau asa aproape inseamna ca vor sa se sarute. Si tot in lumea mea, cei de acelasi sex, cand se saruta, inseamna ca sunt amanti , ceea ce rezulta ca sunt homosexuali si asa ceva este , cum sa iti explic? Foarte ciudat? Imposibil? Scarbos? Ei bine, da, si crede-ma cand o sa ma trazneasca vreun fulger, desi nu cred, atunci poate o sa ma indragostesc, sau o sa plac, sau voi saruta o alta persoana, fie el demon, om, sau altceva, de acelasi sex cu mine. Dar crede-ma, sunt slabe sanse. Asa ca nu ma fa,te rog, sa ma enervez. Incheie el micul discurs cu zambetul pe buze.
Rasfatatu' de el!E asa dulce:]]
So, Yaku, mi-a placut!A fost super:^_^

Merishor, sper sa vii repede cu nextul.Mult noroc in continuare si spor la scris[si nu uitati de Yuri si Leon!]Ja-ne!:bye:
I'm Kira.

#3
Capitolul 2


Cerul se intuneca incet incet, iar atmosfera devenea din ce in ce mai incordata. Damien continua sa se inchine in fata acelor slugi pe care Angel cel putin le detesta din toata fiinta sa. In cateva fractiuni de secunde se aflau fata in fata cu acele fiinte jalnice. Damien se uita fugitiv la Angel ce nu avea niciun stres, iar pe chip i se putea citii scarba fata de acele nimicuri, isi indrepta atentia catre cele cinci persoane . Una dintre ele isi dadu gluga de pe cap lasandu-si chipul in bataia luminii rosiatice ce persista in Daimond.
-Tinere print.....
Spuse femeia ce isi dadu gluga jos . Parul scurt , rosiatic, chipul alb cu ochii alungiti incadrati de gene mici si dese, cu buze rosii, subtiri si mici, cu nasul putin ascutit si drept i se adresa lui Angel cu un glas ce trada politetea fortata si repulsia. Angel zambi.
-Oh..Damien , spune Angel plictisit si dezinteresat, nu inteleg de ce trebuiau sa fie numai niste sclavi ce au aparut. Eu ma intorc la palat.
Intorcandu-se cu spatele spre cele sase siluete ce il priveau nedumerite , Angel se pregatea sa fuga spre casa. Insa in fata lui aparu femeia ce i se adresa, Angel nervos cu o simpla miscare din mana surpa pamantul , dar femeia se feri.
-Angel..
Spuse Damien nedumerit si socat. Nu putea face asa ceva, in primul rand erau trimisii Batranului Suprem, o astfel de primire era o sentinta la moarte, si nu conta nici macar cine era Angel, ca sa scape basma curata. Damien vruse sa intervina, dar o mana il prinse de umar, potolindu-l. Damien il observa pe baiatul ce zambea la el si analiza joaca lui Angel, era amuzat de acea situatie.
-Pentru o astfel de situatie te comporti infantil, omule.
Spuse femeia ferindu-se de atacurile baiatului. Angel inceta acele atacuri ce le facuse numai din cauza plictiselii.
-Vrei, sa ma " joc" de adevaratelea? Intreba Angel cu un zambet malefic pe buze.
Fiind jumatate om , una din cele mai slabe fiinte fizice, ce puteau muri doar din cauza unei mici lovituri, dar omul era una din fiintele cu psihicul mult mai periculos decat orice fiinta . Si fiind jumatate demon nu ii trebuia mai putin de cateva minute sa omoare tot intreg Daimondul, ce mai contau cateva persoane?
-Nu. Bineinteles ca nu Printe. Dar comportamentul dumneavoastra nu o sa va ajute prea mult. AM adus la fel ca in fiecare dintre cele 17 dimensiuni, anuntul de pornire a vanatorii. Batranul Suprem are mari asteptari de la tine. Insa, trebuie sa imi spui ce vrei sa faci?
Doar pentru atat? Se intreba Angel mirat. Batranul Suprem era conducatorul tuturor dimensiunilor, el le crease, el le distruse, el putea face orice. Dar lui Angel nu ii pasa. Vanatoarea era doar o distractie a acelui bosorog, sa vada cine pe cine omoara. Angel stia bine ca bosorogul asteapta ca el sa fie omorat, dar asta nu se va intampla. Varcolacii, vampiri, ingeri, intr-un cuvant monstrii. Serpii, lupii, tigrii, acele animale contopite cu alta fiinta, toate erau amestecate in dimenisunea oamenilor. Nimeni nu stia, dar asta nu era o problema. Angel, nu avea sa participe de data aceasta la nicio competite, era o stupizenie. Din parta sa, se puteau omora pana nu mai ramanea unu singur. Dar era sigur ca Batranul Suprem ii pregatise o surpriza-surpriza.
-Dupa cum stii Angel, din cele patru rase princiipale, trebuie ales juriul. Din celelalte trebuie alesi arbitrii si ceilalti functionari.
-Faceti ce vreti, numai nu ma amestecati. Nu am timp de asa ceva.
Angel pleca de acolo repede. Ce tampenie, numai tampenii.
Damien continua sa vorbeasca cu cei cinci trimisii despre acea mica vanatoare. Avea planuri mari cu privire la acea competitie, nu conta daca castigul implica tradarea propiei rase, nici macar capul lui Angel nu conta, daca el avea sa fie castigator. Nimeni nu se astepta ca acea vanatoare sa inceapa asa de o data, asemeni unuii cosmar ce se afla la inceput.
***
In cateva secunde Angel se afla deja in palat, vorbind cu propia sa mama.
-Sti bine ce vrea, tatal tau nu? Nu am sa ma infrunt cu ingerii si cu nicio rasa. Nu imi pasa.
-Dar dragul meu, intelege ca..
-Nu imi pasa. Nu eu am ales sa fiu demon, ok? Am plecat!
Teleportarea era ceva usor si folositor pentru tanarul semi demon . Si cand credea ca chiar avea sa fie o lupta , ceva interesant, erau doar niste sluji cu un anunt idiot.
Dar, daca erau simple slugi nu trebuiau sa aiba permisiune, de ce se afisau asemeni unor necunoscutii?
Ajuns in dimensiunea oamenilor, exact in propiia sa casa. Angel se aseza pe pat, gandindu-se la toate tampeniile posibile. Oricum , daca ar fi doar un simplu om, s-ar plictisii, dar semi demon, era prea obositor si prea ciudat pentru el.
Gandindu-se la " competitia " aceea isi amintii si de celelalte "competitii" din trecut. La varsta de cincispe' ani prinsese un inger , il omorase doar privindu-l , nu castigase nimic fiindca ar fi trebuit sa il aduca viu, insa atunci s-a aflat puterea devastatoare a sa . Apoi prinsese un demon-tigru, cand isi amintea de frumusetea de femeie care ajunsese in mainile jegosului ala, ah, ii venea sa se sinucida, insa nu facuse nimic. Isi alunga acele ganduri din cap, analizandu-si camera. De mult timp nu mai trecuse pe acolo, avea cam trei luni de cand era plecat in dimensiunea demonilor.
Ferestrele mari deschise lasau aerul curat de afara sa intre in camera, culoare peretilor era de un albastru pal, draperia era tot de un albastru la fel, parchetul din bambus pe jos, patul mare de langa ferestre, cu sifonerul pe peretele stang, biroul cu laptop-ul pe peretele drept. Usa masiva din lemn de culoare inchisa, care era incuiata.
Vruse sa aprinda lumina, insa se razgandi in ultimul moment. Isi lua laptopul punadu-se in pat.
-Pana la urma sunt un om, aproximativ, in secolul douazeci si doi, nu? Mi se permite sa ma comport ca atare.
Incarcase un film pentru a se uita. Oricum afara nu avea ce face, plus ca prietenii sai umani erau plecati in diferite locuri fiind vacanta, scoala umana era intrerupta. Inca nu isi amintea cand cunoscuse acele dimensiunii, oricum avea senzatia ca le stia de cand se nascuse, si asa si era. Niciodata nu fusese speriat de acele creaturi.Cconsidera ca fiecare avea dreptul sa traiasca, si totusi el luase atat de multe vietii incat daca ar fi crezut, la fel ca toti oamenii, ca avea sa fie pedepsit pentru propiile sale pacate atunci cred ca s-ar fi speriat, insa zambea doar trist amintindu-se de propiile sale fapte. Distruse vietii multe, le stersese, practic.
-Hei, gata, nu e momentul sa devi sentimental.
Spuse incepand sa rada incet.
Sprijinindu-se cu spatele de ferestrele deschise vazuse umbra ce se lasase peste pat si simtea rasuflarea rece a cuiva in spate, se intoarse rapid. Vazand cum acea persoana s-ar fi pregatit sa il muste.
-Tu esti prost, vampirule?
Intreba el uitandu-se la creatura ce isi scosese coltii.
-Nu, nu esti prost, ci foarte prost.
Vampirul se uita la el dezorientat. Cum un om? Pai un om, ce putea sa fie omorat intr-o fractiune de secunda, ii zicea lui una ca asta? Plus ca daca observa ca e vampir de ce nu tipa, sau se speria, si vorbea asa nonsalant si plictisit? Vampirul incepu sa voarbeasca o ruseasca idioata pe care Angel nu o intelegea deloc. Ei bine, pana si creaturile aveau propia lor limba.
-Uite care e faza, vrei sa mori?
Vampirul se parea ca inteleagea ce zicea Angel,deoarece incepuse sa rada zgomotos si sa se zdruncine din toate incheieturile. Deja prea plictisit dintr-un simplu salt Angel ajunsese la acelasi nivel cu vampirul si il impinse cu putere afara, acesta cazand de pe pervaz. Prabusitura de jos facuse o gaura in asfalt. Angel scoase capul pe fereasca si ii spuse:
-Sper ca nu te-a durut!
Si se intoarse in casa. Insa vampirul din nou aparu in fata lui si ii vorbise acum in limba lui Angel, si anume greaca:
-Uite, nu stiu daca esti om, sau nu, insa tu vei fi mort.
Fiind la aceelasi nivel de inaltime, Angel ii dadu o palma pe obrazul drept ce ii suci gatul vampirului. Speriat de forta inumana a lui Angel, vampirul vruse sa fuga, insa Angel nu il lasase asa usor. Ii mai trase un picior in spate, iar vampirul se intoarse incercand sa il raneasca cu ghiarele de la mainii, insa demonul se ferise , dar nu indeajuns, deoarece tricoul sau fusese rupt. Angel il dadu jos, ramanand la bustul gol, avea si o mica zgarietura ce ii sangera. Iar asta il cam enerva.
Vampirul fugi din camera, sarind de pe acoperisul unei case pe alta. Insa Angel avea de gand sa il distruga asa ca se lua de pe urma lui. Vampirul se misca repede , dar era destul de ranit si obosit, Angel stia ca loviturile lui fusese putin cam dure ceea ce ducea in dezavantajul adversarului. Vampirul o lua catre Delphi , si Angel chiar constata ca acel vampir nu numai ca era foarte prost, ci extra prost. Crezand ca scapase de Angel, vampirul se grabi spre un anumit loc. Ajuns acolo, Angel putea vedea mai multe creaturi, iar cand semi-demonul se apropie acestea devenise agitate. Se parea ca Angel uitase faptul ca vampiri aveau un simt al mirosului foarte dezvoltat, iar micuta lui rana inca sangera.
-Se pare ca avem musafiri , spuse un vampir ce se afla cam in mijlocul celorlalti.
Erau cam in jur de doisprezece, Angel ii privi fugitiv pe toti . Insa el nu avea nicio problema cu ei, ci cu amicul lor ce ii lasase acea mica urma. Purta doar o pereche de blugi , bustul gol, picioarele goale, si asa se arata in fata vampirilor. Acestia se strambara la vederea omului.
Angel il observase pe cel ce il ranise, era aproape de cel ce anuntase sosirea lui. Nefiind atent pentru un moment, un alt vampir, se afla acum langa el, mai exact in genunchi lingandu-i rana. Angel se cutremura la senzatia aceea, nu numai din cauza socului dar si a scarbei.
Se daduse cu un pas in spate, impingandu-l destul de puternic pe vampir ceea ce il deranjase pe noul sau amic.
-Hei, nu esti prea cumsecade. Nu?
Intreba unul dintre vampirii.
-Aha. Stiti, haide-ti sa terminam mai repede cu chestia asta ca ma plictisesc repede, da-ti-mi-l pe amicul vostru, x-ulescu, care se ascunde in spatele lui y-ulescu. Ok?
Rasetele incepuse sa se auda .
-Iti bati joc de noi? Intreba unul dintre coltisori.
-Nu?
Intreba Angel plictisit.
-Dar incerc.
Unul din vampirii se indreptat incet spre un copac din apropiere si cand ajunsese acolo se aseza comod, nebagand in seama acel mic spectacol.Il urmara alti cinci vampiri, ramand doar putin " protestanti".
Angel se repezi asupra vampirului ce il proteja pe cel ce il ranise si il izbii de un copac, provocand caderea arborelui.
-Vreti sa ne jucam? Eu nu am chef acum.
Si incepu sa il tranteasca pe vampirul ce il ranise de toti copacii . Intervenisera si alti vampiri insa si acestia aveau sfarsituri tragice. Nu omorase pe niciunul dar nu stia cat timp mai avea sa se controleze, deoarece verdele irisilor se transforma incet in negru. Unul din vampirii ce doar asistase la spectacol se ridica incet si se indrepta spre Angel.
-Ai de gand sa te bagi? Il intreba Angel cu un glas jucaus. As fi nespus de incantat.
Tanarul brunet il privii pe blond cu interes si buzele ii se arcuise intr-un zambet malefic.
-Am de gand sa ma bag....fi linisitit. Am sa ma bag cu toata forta...
Angel se uita ciudat la el, ce voiai sa spuna. La lupta observa ca nu se referea, atunci? Nu conta . Se indrepta incet spre acel brunet, cand de la spate fusese atacat. Umarul stang ii sangera si rana era adanca, isi duse instinctiv mana spre umar si se stramba din cauza dureri, vampirul brunet observa si se apropie incet de el.
-Vrei sa te ajut? Intreba atingandu-i incet umarul insangerat. Ducand apoi mana de sange aproape de gura.
-Hm! Spuse Angel si incepu sa rada. Prosti, tare prosti.
Se intoarse repede catre vampirul ce ii facuse acea rana si cu o viteza incredibila mana demonului trecu prin corpul vampirului iesind pe partea cealalta. Isi retrase mana plina de sangele vampirului ce se dovedise a fi semi vampir. Si linse sangele. Nu avea un gust rau, dar nici bun. Mai degraba nu avea gust.
Vampirii il priveau ciudat.O parte dintre ei cu frica, acei vampiri ce luptase contra lui si isi daduse seama ca tanarul doar se jucase cu ei, iar o parte, cei ce asistase, interesati.
Angel se scutura de sange, ca si cum ar fi fost apa, si voia sa se usuce si dadea din maini, cazand pe pamant picaturi de sange.
Pregatindu-se sa plece, pasi incet spre drumul care voia sa il faca. Insa vampirul cu care discutase in prinse de mana plina de sange si il intoarse cu fata spre el.
Erau destul de apropiati. Insa Angel se indeparta.
-Vrei sa mori? Vei avea sansa....candva.
Si Angel se facu nevazut.
Vampiri facura schimb de privirii , iar brunetul zambi .
Angel stia acum ca voia sa castige acea competitie. Si stia si ce va duce. Insa, sper ca micul lui joc, sa nu ii scape din maini.
Dar oare, nu se gasise un jucator mai bun ca el?
[Imagine: innocentlovesig.png]
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria


#4
Frumos si original. Nu cred ca am citit vreun fic asemanator.
Mi-a palcut cum si-a schimbat tinuta regina, doar printr-un gand. Si cum ai descris patul lui Angel si portretul sau fizic.
Mi-a placut gestul lui Damien si ce i-a spus nepotului. Amuzant si inteligent, in acelasi timp.
Desi Angel nu-l prea sufera, cred ca cei doi fac insa o echipa buna.

Angel se poarta urat cu oamenii din Diamond, dar il inteleg. Sa fii demon si sa ai asemenea puteri, e si pacat sa te joci nitel...;))
Ai descris foarte bine lupta cu vampirii. La faza cand si-a trecut mana prin corpul vampirului si a lins sangele, am ramas cu gura cascata...:O

Felicitari. Eu vreau next.

#5
Hye,am trecut si eu pe aici:victorie:.Imi place la nebunie ficul!Mai ales lupta cu vampirii,la care am inceput sa rad(malefic)si am cazut de pe scaun(ca de obiciei):)):)).Imi place foarte mult ideea,mai ales ca are si slabiciuni,fiindca daca ar fi fost perfect,ar fi fost plictisitor.Deja imi imaginam un tip invincibil cu capa dand bobarnace si trimitandu-i pe toti la km distanta:)).
Noroc la inspiratie si la fic.Astept continuarea;))
Byyye:bv:

#6
aurelia chirc: multumesc ca ai citit si comentat. Sincer ma bucur foarte mult ca iti place, sper sa iti placa si pe viitor. Ma bucur ca ti-a placut lupta, vor fi mai multe. Iar Angel si Damien, ei bine,...au multe probleme...multam ca ai citit:* kissu
ThorthKa: multumesc ca citesti si ca iti place:x Pai cum ai fi spus daca nu ar fi avut slabiciuni ar fi fost prea perfect si in plus nimic nu e perfect, cu atat mai putin Angel:D multumesc ca citesti, kissu:*

Capitolul 3


Gandurile ce misunau in capul lui Damien erau specifice unui adevart demon, doar asta si era, insa parca intreceau orice limita posibila, dar nu putea tine in frau acea iluzie ce ii alinta dorinta de putere. Nu il vazuse pe Angel niciodata luptand, insa stia ca era destul de puternic, dar cat? nu stia . Si totusi, putea oare sa isi vaneze propiul nepot, o conceptie a surorii sale si a unui om? Un raspuns clar nu avea. Asa ca incerca sa isi intretina mintea cu altceva, inlaturand acele mici pareri ale mintii sale pentru o perioada. Insa si acel " altceva" putea fi destul de periculos.
Desi Angel voise sa ramana o indelunga perioada in Daimond, se vedea clar si limpede ca nu se poate. Oare de ce totul ii mergea pe dos?Nu voia un raspuns .
Se pregatea pentru o lunga si calda baie cu multa, dar multa spuma. Intrase in baia din camera sa, daduse drumul la robinet pentru a umple cada cu apa, apoi iesi, revenind in incapere . Isi scoase din dulap un prosop si hainele cu care avea sa umble in acea zi. Seara trecut ii cauzase cateva dureri mici de cap din cauza suparari si a nervozitati ce pusese mana pe el, de ce oare nu puteau si vampirii sa se lege de altcineva, si tot nu intelegea de ce adunatura aia de vampiri buni de nimic nu se ajutau uni pe alti, doar erau din aceasi rasa nu? In fine, nu credea ca el ar fi fost cel mai potrivit in a ii judeca, caci facuse multe lucruri rele chiar si cu semeni sai demoni, dar si oameni. Si nu se referea numai la moartea unora, caci erau pedepse mult mai crude decat iasasi Moartea. Caci ea, ei bine, era controlata chiar si aceasta. Pana la urma moartea era doar o trecere, oferita de cineva. In fine, deja incepuse sa devieze de la initialele sale ganduri. Dupa ce scoase o camasa alba, cu maneci pana la coate cu un model simplu si dragut, scosese si o pereche de blugi albastri inchisi, larguti. Le pusese pe pat si se duse la dorita sa baie care durase in jur de o ora jumatate.
Se stergea in fata oglinzii din baie, ce era mare cat peretele. Vazandu-si corpul in toata splendoarea sa, muschii bine conturati , pielea alba si curata. Zambi putin trist, caci stia ca acel rezultat nu era numai pentru ca se fortase sa obtina un corp bine facut ci si din cauza origini sale, demonice. Trecand peste, se indrepta spre usa ce il despartea de camera sa, inainte de a puna mana pe clanta arunca prospoul in cosul de rufe. Si intra in camera fara niciun stres , pasind si cascand. Cand observa pe pat, si pe canapea trei fiinte. Nu ca ramase stupefiat, dar faza era alta , fiindca el era: GOL.
Respira Angel, sunt barbati....Cred.
O alta problema era ca nu le simtise prezenta, cred ca fusese prea bulversat in ultima vreme. Trei perechi de ochi se uitau uni la alti, apoi isi indreptara atentia catre Angel. Primul pe care il observase si pe care cu singuranta il cunostea era Damien, insa ceilalti doi? Or fi venit cu el?
-Ce cautati aici?
Spuse Angel incercad sa se calmeze dupa ce analiza situatia. Oricum rezultatul analizari sale nu ajunsese nicaieri , ci doar la faptul ca statea gol in fata a trei barbati. Superb! Isi lua blugi pe el repede si tricoul la fel . Inchise geamul, caci era frig si era absolut sigura ca el nu lasase fereastra deschisa.
-Explicati!
Tipa el.
-Voi doi, primi. Cine mama naibi sunteti?
Vocea sa era suparata, incarcata cu furie , nervozitate, deranj si mult , dar mult dispret.
-Cred ca sora mea nu are nicio legatura cu asta.
Spuse Damien referindu-se la expresia pe care o folosise Angel mai devreme. Caci, daca ar lua-o logic, mama naibii ar fi fost maica-sa.
-Eu sunt Igor, iar el , este Ivan. Ne-am intanlit aseara, daca ti minte. Si voiam sa discutam putin, dar se vede ca acum esti ocupata cu creatura asta.
Spuse Igor zambind putin. Angel il analiza fugitiv , par blond , piele ca varu, si dinti albi si puternici. In concluzie : vampir. Si nici nu mai trebuia sa spuna ca avea un corp ce "duhnea" a sange si care era foarte bine conturat. Deci Igor, trebuia sa faca parte din vampiri ce statuse pe " tusa" aseara .
-Din ce clan faci parte?
Intreba Angel interesat. Nu stia ca captase si atentia vampirilor acum, desi avea o mica idee ce ii suradea si i-ar fi prins ajutorul niste informati despre vampiri.
-Seful nostru iti va spune tot ce doresti, atata timp cat vei vrea sa te intanlesti cu el.
Spuse celalat vampir si disparuse, observase Angel dupa nicio secunda fereastra iar deschisa.
-Frate, dar vampiri astia chiar ca se grabesc.
-Te vei intanli cu el? Intreaba Damien putin deranjat de acea situatie. Si in plus, cu cine te-ai intanlit asera de au fost si aia prezenti?
Vocea lui Damien suna ca si cum i-ar fi cerut explicatii unei persoane ce avea dreptul asupra ei, si asta chiar nu era asa. Angel facea ce avea chef.
-Ce te intereseaza? E problema mea. Si tu, ce vrei? De ce ai venit? Nu planuiai cumva un plan superb pentru a ma omora si a ma duce Batranului? Damien in cazul in care nu stii, am facut acum doi ani mai exact un pact cu sange, tii minte? Oo, nu, tu esti prostul prostilor si nu stii ca atunci am jurat ca...
-Da, da, stiu, stiu. Doar ca imi suradea si mie, putin....Apropo, ai un corp frumos tare.
-Nu discutam despre corpul meu,idiotule, ci despre planul tau stupid.
Spuse Angel nervos. Ah , se enerva asa de tare cand era in acea dimensiune, se comporta asemenea unui om.
-Angel stiu ca am facut pactul cu sange prin care am jurat ca nu vom atenta la viata unui dintre noi. Fiindca daca nu cumva tu ai uitat, tu ai vrut sa ma omori, nu eu pe tine. Si a trebuit toata garda regala a surori mele sa te opreasca sa nu faci asta. Ai uitat tu cumva cate vietii au murit din acea cauza? Ai uitat cat sange ai putut varsa? Ai uitat cumva...
-Nu, nu am uitat . Si acum taci! Iesi. Dispari. Acum!
Damien se apropie de el si ii prinse capul intre mainii si spuse.
-Sa nu cutezi sa te intanlesti cu vampirul ala, Angel! Sti ca nu imi place sa mi se fure ce e al meu.
Angel deja satul de acea discutie imposibila. Il impinse pe Damien departe de el, si incepu sa rada. Isi pierdea iar controlul , din cauza aceleasi persoane.
-Damien, pleaca. Acum! Cat....mai- facea pauze din cauza puteri si a senzatiei ce punea stapaniere pe el,iar verdele din ochii lui pierea , lasandu-se prada negrului, la fel cum si latura sa umana adormea in acea situatie-iesi, afara! Acum!
Respira sacadat, incercand sa se controleze, dar latura sa demonica punea atat de mult stapanire pe constiinta sa incat nu se putea controla.
-GATA ! INCETEAZA!
Se auzi o voce tot din incapere, dar care tipa speriata. Angel isi reveni in fire, insa mainile ii tremurau, iar ochii sai erau inca inchisi la culoare.
-Damien, mama , plecati , va rog! O sa discut cu voi cand o sa ma simt mai bine. Vocea ii era trista , iar privirea la fel . Il privi putin pe Damien ce parea ingrijorat, apoi privirea sa cazu asupra persoanei ce aparu atunci in incapere. Se simtea atat de rau. Si totul pornise doar de la o simpla "joaca".Disparu! Lasandu-si casa cu doi demonii ingrijorati si speriati pentru soarta sa.
[Imagine: innocentlovesig.png]
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria




Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  O noua speranta . Un nou inceput [ Naruto Fic ] Sayumi 4 4.025 21-01-2012, 05:07 PM
Ultimul răspuns: Aly
  [ Vampire Knight ] - Un nou inceput Yoko-sama 7 6.289 19-08-2011, 09:22 PM
Ultimul răspuns: Blood_Angel
  Vampire Diaries - Un nou inceput - Iryna 20 13.323 27-05-2011, 04:30 PM
Ultimul răspuns: anime_addicted
  Un nou inceput,un nou talet! Bleidy 4 4.190 13-02-2011, 11:17 PM
Ultimul răspuns: Daria v2
  Totul are un inceput (yaoi) yaoi maniac 7 4.685 26-06-2010, 11:31 AM
Ultimul răspuns: βεκi
  Un nou inceput Redhead Rules 1 2.262 22-06-2010, 10:25 PM
Ultimul răspuns: IceCat
  Cosmarul Hitman 2 3.377 10-01-2010, 03:58 PM
Ultimul răspuns: TrieuTriTrinh
  Sfarsitul, un nou inceput Redhead Rules 1 2.413 07-11-2009, 06:01 PM
Ultimul răspuns: Abbeh.
  Un nou inceput ( Mew Mew Power ) Elusive wolf 15 12.260 12-06-2009, 10:44 PM
Ultimul răspuns: Mabel
  In drum spre un nou inceput EleNusHa 11 6.415 15-05-2009, 04:28 PM
Ultimul răspuns: Axxa.No.Way


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)