29-11-2009, 02:41 PM
Bună din nou D:
@ Yumina -- Merci de com. Dap, cam aşa merge, cred , treaba cu Jay. Dacă nici el nu ştie, dar ceilalţi? :]]].
@ Fantasy Eyes -- O să afli curând despre împăcarea lui Jay cu George, YOu'll see :]]. Merci d:
@ Kagome -- mulţumim şi ţie că ai trecut pe aici. Mă bucur că ne citeşti povestea şi că îţi place :]]. Trebuie să vă lăsăm şi momente de respiro, nu doar şoc. Nu ?:]]]. Enfin, sper să citeşti în continuare. Merci de părerile anterioare asupra personajelor.
LUL: Cât despre Kate, o să aflaţi în capitolul ăsta cum se manifestă " gelozia " la ea.
[center]Capitolul 21 .[/center]
Am expirat uşurată când am văzut că au ieşit toate colegele din clasă. Întreaga zi m-au ţinut cu întrebări despre Jay, Josh şi Caroline şi dacă eram într-adevăr prietenă cu George? Să nu mai menţionez faptul că auziseră că David Capet mă numea „ dadi †şi nu pricepeau legătura. Mi-a trebuit mult să le fac să înţeleagă că tatăl meu nu a avut o aventură cu mama lui.
În final, Danny mi-a zâmbit.
- Hei, azi a fost o zi plină. Eşti.. celebră.
A râs ironic. Eu am oftat.
- Nu e vina mea. Oricum, mă bucur că s-a terminat.
- Pe ziua de azi.
A vrut doar să mă tachineze. Cred că se pregătea să îmi spună că mă va conduce acasă când l-a văzut pe George aşteptându-mă afară din clădire, în curtea liceului. I-am făcut cu mâna şi am fugit.
- Bună !
- Bună Amber. M-a privit atât de frumos.. Încât m-am întrebat cum de mă alesese pe mine? Mi-a prins mâna într-a sa şi mă simţeam cu adevărat protejată. Mi-a luat şi ghiozdanul, se părea că nu pot protesta şi oricum îmi făcea plăcere să îl care el. Vreau să zic, aşa simţeam că ţine la mine. Ştiu că era o prostie, dar pentru mine contau astfel de mici detalii. Ştiam că era o diferenţă considerabilă de înălţime între noi, dar pe el nu părea să îl deranjeze asta.
- Åži, cum a fost azi?
Era foarte uşor să vorbesc cu el. Deşi nu ştiam prea multe despre acesta, era dornic întotdeauna să îmi povestească.
- Ah, ştii.. Nu prea multe. Am fost interogată într-una despre Jay, sau Josh, Caroline sau David...
A început să râdă.
- Duci o povară grea.
Asta a sunat foarte amuzant.
- Se poate spune şi aşa. Am zâmbit larg şi acesta a stat mai multe secunde privindu-mă în ochi. Ne opriserăm la semafor şi nu observasem că se făcuse verde ; într-un final , ne-am mişcat. Ochii săi căprui străluceau intens .
- Bătăi de cap, hm?
M-am gândit la un răspuns bun.
- Şi din cauza ta am una. Am spus-o sub forma unei glume , şi el a înţeles asta.
- Scuzele mele. Nu vroiam să fim subiect de bârfă. Dar oricum nu mă pot abţine, şi asta e vina ta.
M-am înroşit instantaneu descoperind semnificaţia ascunsă a cuvintelor.
Ajunsesem în faţa casei mele, pe tot drumul am vorbit despre diferite lucruri de şcoală; şi alte lucruri. Găsea întotdeauna să îmi pună câte o întrebare nouă şi răspunsul nu era deloc greu de descoperit. Ştiam că ar fi vrut să mă sărute, dar tocmai atunci a apărut tatăl meu. Ieşind din maşină, s-a arătat uimit să mă vadă prinsă de mână cu un băiat, am ferit privirea. George a salutat şi a vrut să îşi explice prezenţa, dar atunci a apărut şi Josh .
- Salut tată. A dat mâna cu tati, şi l-a luat în casă . Am înţeles că îi comentase deja ceva despre relaţia mea cu Geo.
- Ăh.. Ne vedem mai târziu?
Mi-a înapoiat ghiozdanul şi m-a sărutat pe obraz.
- Văd că domnul Settle nu mă scapă din priviri ; vin să te iau mai târziu, mai vorbim atunci. Ai grijă de tine.
A plecat uitându-se înapoi şi zâmbind. Am intrat repede în casă, gata să înfrunt cuvintele tatălui meu. Nu a fost nimic grav, doar cine e? Cum l-ai cunoscut? Şi aşa mai departe. L-am lămurit într-adevăr că era fiul lui Andrew Reez, fost coleg de facultate cu tata. Mi-a lăsat, oarecum, cale liberă anunţându-mă că o să fie cu ochii pe băiatul ăla. Dar m-a sărutat pe frunte şi mi-a spus că „ orice mă face fericită îl mulţumeşte şi pe el †.
Am avut de făcut teme şi de învăţat pentru a doua zi, aşa că am stat în cameră toată ziua şi am scris, respectiv învăţat. După ce am terminat, am văzut că era destul de târziu aşa că am intrat în baie şi am făcut un duş rapid. M-am îmbrăcat cu o fustă ce nu era nici lungă, nici prea scurtă. Nu îmi venea nici până la genunchi, dar nici până la fund şi o bluziţă simplă. Mi se părea cam strânsă, dat fiind că stătea atât de „ mulată †pe trup, dar am lăsat-o aşa privind ceasul. Mi-am pus câteva accesorii şi mi-am lăsat părul desprins. După ce am folosit un luciu de buze, am luat nişte sandale cu toc micuţ în picioare şi un rucsac mic şi discret la spate, şi am plecat. George mă aştepta în faţa casei de cinci minute. Mi-am cerut scuze pentru întârziere, dar el nu a spus nimic. Cred că vroia să ne deplasăm mai repede din faţa casei mele ; parcă era cu ghinion ( nu ne putusem săruta acolo până atunci ) . Mi-a prins iar mâna într-a sa şi mă simţeam iar bine datorită acestui gest.
- Şi, ce vrei să facem?
- Orice e bine pentru mine. Am răspuns sinceră. După care am rectificat.
- Dar nu sunt chiar o împătimită a barurilor...
Åži-a dat ochii peste cap.
- Nici nu aveam de gând să te duc pe acolo.
Am răsuflat uşurată şi acesta a început să râdă.
- Ce zici de un film? Åžtiu, ÅŸtiu. Clasic.
Nu am răspuns. Nu ştiam ce înseamnă clasic în acest sens; nu avusesem niciodată un prieten, sau o întâlnire de acest gen. Să începem cu ce e mai uşor; dacă acela este filmul, accept cu plăcere.
- Ah, ok. Mi-ar plăcea.
- Şi? Ce ai vrea să vedem?
M-am gândit pentru câteva minute, nu vroiam să revăd vreun film.
- Ce-ar fi să decidem când ajungem acolo? Am zâmbit inocent şi acesta a aprobat din cap , „ sorbindu-mă †din priviri. Nu puteam găsi un alt cuvânt pentru modul în care îşi aţintise ochii asupra mea .
Am decis să vedem un film de dragoste amestecat cu comedie. Nu îl mai văzusem, dar mi-a plăcut. Pe parcursul peliculei acesta şi-a ţinut mâna în jurul gâtului meu şi eu am stat aşa, aproape de el.
Când am ieşit de la film, am putut vedea că deja se lăsase întunericul.
- Bâârrr!
Era frig, am scos acel sunet inconştient şi mi-am astupat gura după câteva clipe. Am uitat că nu îmi adusesem nicio bluză, dar George şi-a scos hanoracul şi mi l-a dat mie. L-am acceptat, fără prea mare protest.
- Ä‚h.. Åži tu?
- Eu , ce?
- O să îngheţi.
- Nup, nu o să îngheţ.
Nu ştiam ce să mai zic, aşa că am acceptat. Atunci mi-am amintit că nu îi înapoiasem sacoul.
- Ah!
S-a arătat surprins de exclamaţia mea , râzând. M-am înroşit.
- Ce? Încă râdea când a întrebat asta.
- Am uitat să îţi înapoiez sacoul.
Şi-a dat ochii peste cap şi mi-a luat brăţara pe care o aveam la mână.
M-am uitat la acesta întrebător.
- Aşa eu am ceva la tine , şi tu ai ceva la mine. Toată lumea fericită?
Am chicotit.
- Dar eu voi avea două lucruri; şi hanoracul. Am tras puţin de acesta şi am observat cât de frumos mirosea. Îmbătător.
S-a apropiat de mine în acea clipă şi am avut o secundă în care inima a bătut de câteva ori; sau poate exageram. Şi-a lăsat faţa la nivelul chipului meu şi şi-a apropiat buzele de-ale mele. În clipa următoare acestea s-au atins, formând un sărut. Mă cuprinsese de şolduri şi mâinile mele se puseseră în jurul gâtului său.
Nu ştiam cum să reacţionez; mai degrabă nu ştiam să sărut, aşa că l-am lăsat pe el. Şi-a introdus uşor limba în gura mea, probabil realizând cât de neexperimentată eram. Am închis ochii, fără să îmi dau seama de asta.
Şi totuşi , nu simţeam acelaşi lucru pe care îl simţisem gând mă sărutase Jay. Era.. Pasional, dar nu era la fel. Nu am ştiut de ce, dar m-am agăţat şi mai tare de George, acela continuând sărutul. Cred că la un moment dat am început să îmi mişc limba în gura sa.
Când ne-am desprins din sărut, m-a luat în braţe şi m-a învârtit. Am chicotit.
- Eşti atât de superbă Amber. Te ADOR. A ţipat atât de tare cât să atragă tuturor celor din jur atenţia.
- Şşşş! Am încercat să spun printre sunetele scoase de râs, dar nu mi-a reuşit prea tare. Chiar mă simţeam bine cu el.
Ajunsesem aproape de casa mea, restul drumului fiind luminat. La semafor, am văzut-o pe Caroline şi Josh aşteptând ; ce? Nu ştiam.
- Ah ! Eu o să plec de aici, mai e puţin până acasă la mine şi uite-l pe fratele meu.
A rânjit, probabil gândindu-se la scena cu tatăl meu de azi. M-a cuprins iar în braţe, sărutându-mă. Am participat la sărut.
- Ok. Ne vedem mâine.
I-am făcut cu mâna, şi m-am depărtat spre lumina puternică ce venea de la semafor, dar până acolo – era întuneric. În faţa mea a apărut Kate. Kate? Da. Ea era.
- Vai , vai. Pe cine avem noi aici?
Nu se putea auzi pe atât de departe pe unde erau Caro şi Joshua, şi ei nu puteau vedea în această parte. Am înghiţit în sec; recunosc că nu eram prea încântată de această întâlnire.
- Ce vrei Katherine? Nu am nimic de discutat cu tine.
M-am răstit la ea, aceasta privindu-mă într-un fel pe care aş fi vrut să îl şterg. Acea expresie a feţei nu trebuia să îmi fie adresată mie. Poate din partea altora ei.
- Uite ce e, păpuşică... Dacă eu l-am trimis dracului pe Jayson, de fapt cretinul de Jayson, asta nu înseamnă că poţi să te atingi de el. Ăsta o să fie mereu câinele meu. Latră după cum îi zic eu, că eu sunt stăpâna lui. Mă-nţelegi? Dacă eu îi zic că îl vreau înapoi, se întoarce la mine. Aşa că fă paşi, mironosiţo.
Mironosiţă? De ce? Nu eram aşa ceva.
- Uite ce e, dragă, Jay îşi poate purta şi singur de grijă şi nu îmi spui tu mie ce să fac !
S-a apropiat de mine. Ar fi trebuit să prevăd asta. Şi-a băgat mâna în părul meu blond şi buclat, trăgând de el fără milă. Mda, a durut rău de tot. Am văzut că îi rămăseseră câteva fire în mână. Îmi venea să plâng, dar nu mă puteam lăsa doar la asta aşa că m-am dus şi eu lângă ea şi i-am aruncat o palmă peste faţă.
Nu a fost de-ajuns. Şi-a frecat puţin obraul lovit, şi mi-a întors lovitura. Mi-am pus şi eu mâna peste obrazul rănit. Mă durea, şi nu mă mai bătusem niciodată cu o fată.
Am prins-o de părul roşcat şi nu i-am dat drumul până ce nu am fost sigură că aveam să îi rup şi eu nişte fire. Continuând i-am mai dat o palmă şi am trântit-o la pământ, aruncându-mă peste ea. Încă o palmă, şi încă una. Dar acelea au fost toate întoarse în clipa în care se afla de-asupra mea.
- Eşti o curvă cu mască Amber. Eu le ştiu pe cele ca tine, se dau drăguţe dar când colo nu e nimic de capu’ lor.
Am continuat să o lovesc, trăgând-o de păr şi mai tare. Nu trebuia să mă compare cu ea. O compătimeam.
- Mi-e milă de tine Kate. Ai rămas singură singurică. Nimeni nu o să vrea să fie cu tine. M-am ridicat în clipa în care am văzut că nu mai era de-asupra mea, şi aceasta s-a apropiat iar de mine aruncându-şi mâna asupra feţei mele. Nu am reuşit să mă feresc deşi mi-am dorit imediat să fi putut. Inelul ascuţit pe care îl purta mi-a zgâriat pielea obrazului drept. Simţeam cum îmi dăduse sângele. Speram ca lacrimile să nu înceapă să curgă. Am auzit vocea lui Jay în depărtare înjurând ceva; ştiam că vorbeşte cu altcineva. Aş fi vrut să fug la el; dar am fost oprită.
Mi-a prins mâna.
- Acum ce-o să faci? Fugi cu pâra? Şi ce-o să faci când o să îi spun că tu m-ai atacat? Ce crezi, că n-o să mă creadă? Eu pot să rămân singură cât vreau păpuşă, că mie nu îmi pasă. Dar mă întreb ce-o să creadă Jay despre tine, te baţi cu fosta lui.. Şi cel mai important trădezi prietenia cu el? El te crede o soră şi tu vi repede să îi zici că îl iubeşti? Hai să fim serioase, şi el o să vadă ce mironosiţă eşti. Nu te poţi descurca singură, dacă nu ar fi cei din juru’ tău nu ştiu ce dracu te-ai face. Vai de tine.
Au durut acele vorbe. Faptul că... Mă agăţam de Jay, şi de ceilalţi. Faptul că el m-ar putea crede ceva atât de josnic... Durea mai tare decât toate loviturile încasate în acea seară, aşa că am fugit. Dar nu la Jay, nu la Caroline sau Josh. Nu acasă. Am scos telefonul şi l-am apelat rapid pe George, acesta a venit în întâmpinarea mea şi s-a oferit să stea cu mine pe o bancă , în parc, până m-am calmat. Mi-a bandajat mai târziu obrazul rănit şi m-a dus cu maşina sa acasă.
În drum spre casă, mi-a pus întrebările de rigoare.
- Kate ţi-a făcut asta?
- Îhî.. Plângeam , aşa că doar dădeam din cap sau scoteam un sunet micuţ. Acesta mă privea atât de dulce şi ...Atât de îndurerat că nu m-am putut abţine să nu mă trântesc în braţele sale. A acceptat să mă consoleze.
- Asta n-o să rămână aşa Amber, jur.
Nu am zis nimic. Aş fi vrut să îi zic să nu îi comenteze nimic despre acestea lui Jay, dar nu am mai avut timp pentru că tocmai parcase în faţa casei mele. M-a luat iar în braţe şi sărutat, timp de câteva minute, după care m-a dus până la uşă.
Am înţeles prin acest gest că nu mă va mai lăsa să merg niciodată singură spre casă, şi într-un fel i-am mulţumit.
M-am strecurat discret în camera mea, am închis uşa uşor şi am intrat în baie. Aveam nevoie de un duş fierbinte să îmi limpezească gândurile, şi poate să îmi înlăture lacrimile. Dar asta nu s-a întâmplat. Într-un final, ştiu că am adormit ascultând aceaşi melodie preferată....
@ Yumina -- Merci de com. Dap, cam aşa merge, cred , treaba cu Jay. Dacă nici el nu ştie, dar ceilalţi? :]]].
@ Fantasy Eyes -- O să afli curând despre împăcarea lui Jay cu George, YOu'll see :]]. Merci d:
@ Kagome -- mulţumim şi ţie că ai trecut pe aici. Mă bucur că ne citeşti povestea şi că îţi place :]]. Trebuie să vă lăsăm şi momente de respiro, nu doar şoc. Nu ?:]]]. Enfin, sper să citeşti în continuare. Merci de părerile anterioare asupra personajelor.
LUL: Cât despre Kate, o să aflaţi în capitolul ăsta cum se manifestă " gelozia " la ea.
[center]Capitolul 21 .[/center]
Am expirat uşurată când am văzut că au ieşit toate colegele din clasă. Întreaga zi m-au ţinut cu întrebări despre Jay, Josh şi Caroline şi dacă eram într-adevăr prietenă cu George? Să nu mai menţionez faptul că auziseră că David Capet mă numea „ dadi †şi nu pricepeau legătura. Mi-a trebuit mult să le fac să înţeleagă că tatăl meu nu a avut o aventură cu mama lui.
În final, Danny mi-a zâmbit.
- Hei, azi a fost o zi plină. Eşti.. celebră.
A râs ironic. Eu am oftat.
- Nu e vina mea. Oricum, mă bucur că s-a terminat.
- Pe ziua de azi.
A vrut doar să mă tachineze. Cred că se pregătea să îmi spună că mă va conduce acasă când l-a văzut pe George aşteptându-mă afară din clădire, în curtea liceului. I-am făcut cu mâna şi am fugit.
- Bună !
- Bună Amber. M-a privit atât de frumos.. Încât m-am întrebat cum de mă alesese pe mine? Mi-a prins mâna într-a sa şi mă simţeam cu adevărat protejată. Mi-a luat şi ghiozdanul, se părea că nu pot protesta şi oricum îmi făcea plăcere să îl care el. Vreau să zic, aşa simţeam că ţine la mine. Ştiu că era o prostie, dar pentru mine contau astfel de mici detalii. Ştiam că era o diferenţă considerabilă de înălţime între noi, dar pe el nu părea să îl deranjeze asta.
- Åži, cum a fost azi?
Era foarte uşor să vorbesc cu el. Deşi nu ştiam prea multe despre acesta, era dornic întotdeauna să îmi povestească.
- Ah, ştii.. Nu prea multe. Am fost interogată într-una despre Jay, sau Josh, Caroline sau David...
A început să râdă.
- Duci o povară grea.
Asta a sunat foarte amuzant.
- Se poate spune şi aşa. Am zâmbit larg şi acesta a stat mai multe secunde privindu-mă în ochi. Ne opriserăm la semafor şi nu observasem că se făcuse verde ; într-un final , ne-am mişcat. Ochii săi căprui străluceau intens .
- Bătăi de cap, hm?
M-am gândit la un răspuns bun.
- Şi din cauza ta am una. Am spus-o sub forma unei glume , şi el a înţeles asta.
- Scuzele mele. Nu vroiam să fim subiect de bârfă. Dar oricum nu mă pot abţine, şi asta e vina ta.
M-am înroşit instantaneu descoperind semnificaţia ascunsă a cuvintelor.
Ajunsesem în faţa casei mele, pe tot drumul am vorbit despre diferite lucruri de şcoală; şi alte lucruri. Găsea întotdeauna să îmi pună câte o întrebare nouă şi răspunsul nu era deloc greu de descoperit. Ştiam că ar fi vrut să mă sărute, dar tocmai atunci a apărut tatăl meu. Ieşind din maşină, s-a arătat uimit să mă vadă prinsă de mână cu un băiat, am ferit privirea. George a salutat şi a vrut să îşi explice prezenţa, dar atunci a apărut şi Josh .
- Salut tată. A dat mâna cu tati, şi l-a luat în casă . Am înţeles că îi comentase deja ceva despre relaţia mea cu Geo.
- Ăh.. Ne vedem mai târziu?
Mi-a înapoiat ghiozdanul şi m-a sărutat pe obraz.
- Văd că domnul Settle nu mă scapă din priviri ; vin să te iau mai târziu, mai vorbim atunci. Ai grijă de tine.
A plecat uitându-se înapoi şi zâmbind. Am intrat repede în casă, gata să înfrunt cuvintele tatălui meu. Nu a fost nimic grav, doar cine e? Cum l-ai cunoscut? Şi aşa mai departe. L-am lămurit într-adevăr că era fiul lui Andrew Reez, fost coleg de facultate cu tata. Mi-a lăsat, oarecum, cale liberă anunţându-mă că o să fie cu ochii pe băiatul ăla. Dar m-a sărutat pe frunte şi mi-a spus că „ orice mă face fericită îl mulţumeşte şi pe el †.
Am avut de făcut teme şi de învăţat pentru a doua zi, aşa că am stat în cameră toată ziua şi am scris, respectiv învăţat. După ce am terminat, am văzut că era destul de târziu aşa că am intrat în baie şi am făcut un duş rapid. M-am îmbrăcat cu o fustă ce nu era nici lungă, nici prea scurtă. Nu îmi venea nici până la genunchi, dar nici până la fund şi o bluziţă simplă. Mi se părea cam strânsă, dat fiind că stătea atât de „ mulată †pe trup, dar am lăsat-o aşa privind ceasul. Mi-am pus câteva accesorii şi mi-am lăsat părul desprins. După ce am folosit un luciu de buze, am luat nişte sandale cu toc micuţ în picioare şi un rucsac mic şi discret la spate, şi am plecat. George mă aştepta în faţa casei de cinci minute. Mi-am cerut scuze pentru întârziere, dar el nu a spus nimic. Cred că vroia să ne deplasăm mai repede din faţa casei mele ; parcă era cu ghinion ( nu ne putusem săruta acolo până atunci ) . Mi-a prins iar mâna într-a sa şi mă simţeam iar bine datorită acestui gest.
- Şi, ce vrei să facem?
- Orice e bine pentru mine. Am răspuns sinceră. După care am rectificat.
- Dar nu sunt chiar o împătimită a barurilor...
Åži-a dat ochii peste cap.
- Nici nu aveam de gând să te duc pe acolo.
Am răsuflat uşurată şi acesta a început să râdă.
- Ce zici de un film? Åžtiu, ÅŸtiu. Clasic.
Nu am răspuns. Nu ştiam ce înseamnă clasic în acest sens; nu avusesem niciodată un prieten, sau o întâlnire de acest gen. Să începem cu ce e mai uşor; dacă acela este filmul, accept cu plăcere.
- Ah, ok. Mi-ar plăcea.
- Şi? Ce ai vrea să vedem?
M-am gândit pentru câteva minute, nu vroiam să revăd vreun film.
- Ce-ar fi să decidem când ajungem acolo? Am zâmbit inocent şi acesta a aprobat din cap , „ sorbindu-mă †din priviri. Nu puteam găsi un alt cuvânt pentru modul în care îşi aţintise ochii asupra mea .
Am decis să vedem un film de dragoste amestecat cu comedie. Nu îl mai văzusem, dar mi-a plăcut. Pe parcursul peliculei acesta şi-a ţinut mâna în jurul gâtului meu şi eu am stat aşa, aproape de el.
Când am ieşit de la film, am putut vedea că deja se lăsase întunericul.
- Bâârrr!
Era frig, am scos acel sunet inconştient şi mi-am astupat gura după câteva clipe. Am uitat că nu îmi adusesem nicio bluză, dar George şi-a scos hanoracul şi mi l-a dat mie. L-am acceptat, fără prea mare protest.
- Ä‚h.. Åži tu?
- Eu , ce?
- O să îngheţi.
- Nup, nu o să îngheţ.
Nu ştiam ce să mai zic, aşa că am acceptat. Atunci mi-am amintit că nu îi înapoiasem sacoul.
- Ah!
S-a arătat surprins de exclamaţia mea , râzând. M-am înroşit.
- Ce? Încă râdea când a întrebat asta.
- Am uitat să îţi înapoiez sacoul.
Şi-a dat ochii peste cap şi mi-a luat brăţara pe care o aveam la mână.
M-am uitat la acesta întrebător.
- Aşa eu am ceva la tine , şi tu ai ceva la mine. Toată lumea fericită?
Am chicotit.
- Dar eu voi avea două lucruri; şi hanoracul. Am tras puţin de acesta şi am observat cât de frumos mirosea. Îmbătător.
S-a apropiat de mine în acea clipă şi am avut o secundă în care inima a bătut de câteva ori; sau poate exageram. Şi-a lăsat faţa la nivelul chipului meu şi şi-a apropiat buzele de-ale mele. În clipa următoare acestea s-au atins, formând un sărut. Mă cuprinsese de şolduri şi mâinile mele se puseseră în jurul gâtului său.
Nu ştiam cum să reacţionez; mai degrabă nu ştiam să sărut, aşa că l-am lăsat pe el. Şi-a introdus uşor limba în gura mea, probabil realizând cât de neexperimentată eram. Am închis ochii, fără să îmi dau seama de asta.
Şi totuşi , nu simţeam acelaşi lucru pe care îl simţisem gând mă sărutase Jay. Era.. Pasional, dar nu era la fel. Nu am ştiut de ce, dar m-am agăţat şi mai tare de George, acela continuând sărutul. Cred că la un moment dat am început să îmi mişc limba în gura sa.
Când ne-am desprins din sărut, m-a luat în braţe şi m-a învârtit. Am chicotit.
- Eşti atât de superbă Amber. Te ADOR. A ţipat atât de tare cât să atragă tuturor celor din jur atenţia.
- Şşşş! Am încercat să spun printre sunetele scoase de râs, dar nu mi-a reuşit prea tare. Chiar mă simţeam bine cu el.
Ajunsesem aproape de casa mea, restul drumului fiind luminat. La semafor, am văzut-o pe Caroline şi Josh aşteptând ; ce? Nu ştiam.
- Ah ! Eu o să plec de aici, mai e puţin până acasă la mine şi uite-l pe fratele meu.
A rânjit, probabil gândindu-se la scena cu tatăl meu de azi. M-a cuprins iar în braţe, sărutându-mă. Am participat la sărut.
- Ok. Ne vedem mâine.
I-am făcut cu mâna, şi m-am depărtat spre lumina puternică ce venea de la semafor, dar până acolo – era întuneric. În faţa mea a apărut Kate. Kate? Da. Ea era.
- Vai , vai. Pe cine avem noi aici?
Nu se putea auzi pe atât de departe pe unde erau Caro şi Joshua, şi ei nu puteau vedea în această parte. Am înghiţit în sec; recunosc că nu eram prea încântată de această întâlnire.
- Ce vrei Katherine? Nu am nimic de discutat cu tine.
M-am răstit la ea, aceasta privindu-mă într-un fel pe care aş fi vrut să îl şterg. Acea expresie a feţei nu trebuia să îmi fie adresată mie. Poate din partea altora ei.
- Uite ce e, păpuşică... Dacă eu l-am trimis dracului pe Jayson, de fapt cretinul de Jayson, asta nu înseamnă că poţi să te atingi de el. Ăsta o să fie mereu câinele meu. Latră după cum îi zic eu, că eu sunt stăpâna lui. Mă-nţelegi? Dacă eu îi zic că îl vreau înapoi, se întoarce la mine. Aşa că fă paşi, mironosiţo.
Mironosiţă? De ce? Nu eram aşa ceva.
- Uite ce e, dragă, Jay îşi poate purta şi singur de grijă şi nu îmi spui tu mie ce să fac !
S-a apropiat de mine. Ar fi trebuit să prevăd asta. Şi-a băgat mâna în părul meu blond şi buclat, trăgând de el fără milă. Mda, a durut rău de tot. Am văzut că îi rămăseseră câteva fire în mână. Îmi venea să plâng, dar nu mă puteam lăsa doar la asta aşa că m-am dus şi eu lângă ea şi i-am aruncat o palmă peste faţă.
Nu a fost de-ajuns. Şi-a frecat puţin obraul lovit, şi mi-a întors lovitura. Mi-am pus şi eu mâna peste obrazul rănit. Mă durea, şi nu mă mai bătusem niciodată cu o fată.
Am prins-o de părul roşcat şi nu i-am dat drumul până ce nu am fost sigură că aveam să îi rup şi eu nişte fire. Continuând i-am mai dat o palmă şi am trântit-o la pământ, aruncându-mă peste ea. Încă o palmă, şi încă una. Dar acelea au fost toate întoarse în clipa în care se afla de-asupra mea.
- Eşti o curvă cu mască Amber. Eu le ştiu pe cele ca tine, se dau drăguţe dar când colo nu e nimic de capu’ lor.
Am continuat să o lovesc, trăgând-o de păr şi mai tare. Nu trebuia să mă compare cu ea. O compătimeam.
- Mi-e milă de tine Kate. Ai rămas singură singurică. Nimeni nu o să vrea să fie cu tine. M-am ridicat în clipa în care am văzut că nu mai era de-asupra mea, şi aceasta s-a apropiat iar de mine aruncându-şi mâna asupra feţei mele. Nu am reuşit să mă feresc deşi mi-am dorit imediat să fi putut. Inelul ascuţit pe care îl purta mi-a zgâriat pielea obrazului drept. Simţeam cum îmi dăduse sângele. Speram ca lacrimile să nu înceapă să curgă. Am auzit vocea lui Jay în depărtare înjurând ceva; ştiam că vorbeşte cu altcineva. Aş fi vrut să fug la el; dar am fost oprită.
Mi-a prins mâna.
- Acum ce-o să faci? Fugi cu pâra? Şi ce-o să faci când o să îi spun că tu m-ai atacat? Ce crezi, că n-o să mă creadă? Eu pot să rămân singură cât vreau păpuşă, că mie nu îmi pasă. Dar mă întreb ce-o să creadă Jay despre tine, te baţi cu fosta lui.. Şi cel mai important trădezi prietenia cu el? El te crede o soră şi tu vi repede să îi zici că îl iubeşti? Hai să fim serioase, şi el o să vadă ce mironosiţă eşti. Nu te poţi descurca singură, dacă nu ar fi cei din juru’ tău nu ştiu ce dracu te-ai face. Vai de tine.
Au durut acele vorbe. Faptul că... Mă agăţam de Jay, şi de ceilalţi. Faptul că el m-ar putea crede ceva atât de josnic... Durea mai tare decât toate loviturile încasate în acea seară, aşa că am fugit. Dar nu la Jay, nu la Caroline sau Josh. Nu acasă. Am scos telefonul şi l-am apelat rapid pe George, acesta a venit în întâmpinarea mea şi s-a oferit să stea cu mine pe o bancă , în parc, până m-am calmat. Mi-a bandajat mai târziu obrazul rănit şi m-a dus cu maşina sa acasă.
În drum spre casă, mi-a pus întrebările de rigoare.
- Kate ţi-a făcut asta?
- Îhî.. Plângeam , aşa că doar dădeam din cap sau scoteam un sunet micuţ. Acesta mă privea atât de dulce şi ...Atât de îndurerat că nu m-am putut abţine să nu mă trântesc în braţele sale. A acceptat să mă consoleze.
- Asta n-o să rămână aşa Amber, jur.
Nu am zis nimic. Aş fi vrut să îi zic să nu îi comenteze nimic despre acestea lui Jay, dar nu am mai avut timp pentru că tocmai parcase în faţa casei mele. M-a luat iar în braţe şi sărutat, timp de câteva minute, după care m-a dus până la uşă.
Am înţeles prin acest gest că nu mă va mai lăsa să merg niciodată singură spre casă, şi într-un fel i-am mulţumit.
M-am strecurat discret în camera mea, am închis uşa uşor şi am intrat în baie. Aveam nevoie de un duş fierbinte să îmi limpezească gândurile, şi poate să îmi înlăture lacrimile. Dar asta nu s-a întâmplat. Într-un final, ştiu că am adormit ascultând aceaşi melodie preferată....