Somewhere in July...

[Miss Serenity]

Va multumesc frumos pentru ca cititi si de asemenea multumesc frumos si celor care mi-au lasat comentarii.. ma bucur sa vad ca ideea mea va atrage intr-o oarecare masura si ma face sa continui povestea... asa ca... cu o mica intarziere... aici este continuarea.



Day 3:


Ca de obicei, ea era prima care se trezea. Actoria o invatase ca indiferent de program, trebuie sa se scoale in fiecare zi la aceeasi ora pentru a nu-si da organismul peste cap, iar asta era valabil si in cazul orelor de somn.
Se apucase sa stranga putin prin casa... Mat inca isi aducea aminte de ziua in care Judith renuntase la menajera crezand ca se poate descurca singura cu totul. Bineinteles, el stia ca e doar o ambitie prosteasca de-a ei, asa ca menajera venea de fieare data cand ea lipsea si facea intradevar curatenie... iar Judith ramanea mereu ferecita crezand ca poate sa intretina singura o casa uriasa... care oricum nu se murdarea niciodata in opinia ei.
Stia sa programeze masina de spalat si era o bucatareasa extraordinara... asta nu ii putea reprosa. Iubea sa gateasca... bine, mancaruri fara calorii si alte cele, dar aprecia ca avea grija ca ei sa traiasca in cel mai sanatos mod cu putinta. Poate doar un copil i-ar fi facut fericiti, dar Mat stia ca Judith era impotriva acestui lucru. Discutasera despre posibilitatea de a adopta un copil, dar ea nu ar fi acceptat niciodata sa ramana insarcinata. Aici gresea mult, caci isi inchipuia ca nu va mai fi la fel de frumoasa. Mat ii propusese chiar sa vorbeasca cu cativa esteticieni care sa-i readuca corpul la forma initiala imediat dupa nastere, dar nimic nu ar fi putut-o convinge... putem spune ca dezvoltase chiar o obsesie pentru aspectul fizic... niciun rid, nicio vergetura, nicio urma de celulita, niciun colacel, niciun cos... parca si alunitele erau puse in locuri atent selectate. Nu se vopsise niciodata... meseria nu-i permitea sa faca schimbari bruste cu propriul corp...de cand se stia avea parul lung si negru.
Mat invatase sa-i iubeasca absurditatile cu toate ca si-ar fi dorit un copil... dar in sinea lui recunostea ca ar fi ramas dezamagit daca ea nu ar mai fi la fel de "perfecta" si uneori se ingrozea si el la gandul posibilei lui reactii suferite in urma unei transformari a lui Judith... probabil ca cel mai bine pentru ei era ca ea sa ramana la fel... cel putin pentru inca zece ani de acum incolo... asta sigur i-ar fi linistit.
Nu era un obsedat ce statea cu ea doar pentru aspectul fizic... dar era totusi o parte importanta, plus ca simtea ca in ziua in care ea nu ar mai fi atragatoare, mariajul lor s-ar sfarsi.
Reusise si el sa se trezeasca pe la ora unsprezece, caci mirosul salatei cu ton il vrajise complet.
Mancasera linistiti... dar o simti tacuta pe parcursul intregii zile. Simtea ca are ceva pe suflet, dar nu stia cum sa o abordeze asa ca prefera sa lase lucrurile sa treaca de la sine. Poate avea doar o pasa proasta...
Ziua decursese fara vreun eveniment special, pana in momentul in care soneria de la intrare se auzi din nou.
Amandoi isi indreptara privirile catre usa, fiecare presimtind in sinea lui cine era...
Judith fu prima care parasi incaperea fara sa scoata un sunet, in timp ce Mat se apropie nervos de usa.
Nimeni... dar stia deja asta.
Lua furios plicul din fata casei si imediat ce ajunse pe canapea il deschise:


"Stii ca ieri te-am urmarit? Nu, nu ai de unde sa stii prostutule... dar iti spun eu acum dragul meu Mat... da asa te cheama, Mat... cel putin asa ti-a spus lungana aia care te astepta in fata cofetariei. Nu stiam ca iti plac brunetele... judecand dupa faptul ca si tu esti brunet m-am gandit ca te atrage exact opusul... poate o blonda frumoasa ti-ar lasa o alta impresia. In fine, nu vreau sa-ti irosesc timpul cu asta. Cred ca te intrebi cum ma cheama... ti-as spune serios, dar nu acum... o sa stric surpriza. Banuiesc ca-ti plac surprizele. Oricum, un prieten de-al meu te-a urmarit si acum stiu unde stai... pot sa vin sa te veghez cand dormi...
July... Somewhere in July... nimic mai mult... "


Primul instinct fu sa arunce scrisoarea in foc, dar privirea lui Judith il tintui pe canapea.
- Deci, ce mai face amica ta?
- Ce amica Judith... nu stiu despre ce vorbesti.
- Pare sa te caute zilnic.
- Iti jur... e a doua oara cand se intampla si sper sa fie si ultima data. Nu stiu cine e obsedata asta, sau poate ca e cineva din presa... naiba stie, poate cineva vrea sa creeze o poveste in jurul tau.
- Ei bine... oricine ar fi, se pare ca reuseste... pentru ca in doi ani nu m-ai mintit niciodata... sau cel putin asta credeam eu.
Il privi oarecum dezamagita lasandu-l sa traga singur concluziile din spatele cuvintelor ei, iar atunci cand el incerca sa o ia in brate, ea riposta.
- Iubito nu te-am mintit niciodata...
- Nu pune mana pe mine... Daca nu stii cine e tipa asta, atunci de ce ma minti?
Exact in acel moment Judith ii arunca in fata scrisoarea mototolita din ziua anterioara.
Amandoi o privira exasperati dupa care Mat isi trecu mainile prin par si se prabusi pe canapea.
- Imi pare rau... nu am vrut sa te necajesc... eu doar...
Dar replica lui oarecum sincera si plina de regret fu oprita de izbucnirea necontrolata a fetei care acum tipa fara nicio noima.
- Iti pare rau? Iti pare rau de ce? Nu o cunosti? Pai tipa asta iti spune aici cat e de indragostita si nu stiu ce... scuza-ma dar am cunoscut si eu o gramada de femei la viata mea... si stii cum e treaba? Nimeni nu se indragosteste fara vreun motiv... defapt...
Ar fi putut continua asa la nesfarsit dar Mat incerca inca o data sa o linsiteasca.
- Calmeaza-te... ti-am spus ca nu stiu despre ce e vorba.
Dar nici de data aceasta se parea ca fata nu doreste sa-l lase sa o ia in brate.
- Nu ma calmez deloc. Daca nu incetezi cu chestiile astea...
- Daca nu incetez cu ce Judith... ce fac eu... ce o sa faci tu?
Acum el era cel care tipa si astepta un raspuns din pareta iubitei lui.
- Sti ceva... cred ca mi-am adus aminte ca Delia m-a rugat sa dorm la ea!
Aruncase aceste cuvinte cu o ura vadita lasandu-l fara nicio replica, astfel ca tot ce ii mai ramase de facut fu sa o priveasca cum se schimba si paraseste casa furioasa fara nicio explicatie suplimentara.
- Nebuno... daca as fi actionat eu asa cand tu primeai scrisori zilnice de la "fanii" tai am fi fost de mult divortati!
Pacat ca ea nu mai era aici ca sa-i auda remarca, s-au sa incerce sa-l opreasca de la minunata idee de a-si torna cateva pahare de wiskey... cateva pahare care pana la lasarea noptii fura urmate de inca cateva pahare...