Iubirea dintre o fata si un baiat

[Nami]

M-am gandit sa postez un fic. Se bazeaza putin si pe realitate. Este un fic romance. Dragostea poate fii un sentiment placut sau un sentiment dureros. Se povesteste din perspectiva unei fete, tradata baiatul pentru care simte ceva.
Acest capitol este mai scurt, sunt incepatoare. Am imaginatie bogata, dar mai trebuie sa lucrez. Pe viitor capitolele o sa fie mai lungi, dar pentru inceput consider ca este destul de bun.


Capitolul 1

Introducere



Ai fost intotdeauna tipul de baiat laudaros. Dar toate fetele te placeau ... Ai avut mereu gura mare. Chiar daca uneori greseai ... Iti dadeai mereu cu parerea. Chiar daca uneori raneai sentimentele ... Nu stiu ce vad la tine. Te-am placut in secret, mult timp. Dar cand ti-am spus, tu m-ai respins. M-ai facut sa ma simt aiurea. Stiam ca nu te vei uita la mine, dar nu credeam ca poti sa ma injosesti in asemenea hal. Ai spus ca nu sunt speciala. Ca-s ciudata. Ca nu ma placi. Mi-ai adresat aceste cuvinte, in vazul tuturor. Cand ti-a spus ea, prietena mea, ca te place si ti-a sarit de gat, ai acceptat-o. Pe mine mai respins ... De ce ? Pentru ca eu sunt diferita de ceilalti. Ti-ai creat o impresie gresita despre mine. Si m-ai judecat. M-am lasat pagubasa, am lasat ca timpul sa rezolve totul. Dar n-a fost asa. Am crescut. Tu ai plecat in strainatate, cu ea. O credeam prietena, dar m-am inselat. Acum, ma tot gandesc la tine. Cum ar fi fost, daca eram impreuna ? Nu stiu ...
Poate ca tu, nu mai iti aduci aminte de mine, dar eu te stiu. Imi amintesc acea azi, parca ar fi fost ieri. Tu poate esti fericit cu ea. Eu nu am un prieten. Am incercat sa ma indragostesc de altcineva. Dar nu am putut.
Oare, aceasta este dragostea neimpartasita ? Poate … Asa este cand o fata iubeste un baiat, dar sentimentul nu este reciproc. Este trist. Pentru ca doare … Simti ca iti este alaturi, dar defapt el o place pe ea. Aceeasi fata cu care te-ai inteles bine. Uneori, baietii, pot frange inimile fetelor. De ce ? Pentru ca se simt superiori si judeca o fata dupa aspect. La sentimente nu se gandesc. In dragoste, poti suferi, sau te poti bucura. Dragostea poate fi o senzatie placuta, daca sentimentul este reciproc, sau poti suferi, daca partenerul nu simte acelasi lucru.

O noua zi isi face aparitia. Soarele apare pe cer. Razele aurii alinta bland coroanele copacilor. In camera mea, patrunde lumina. Ma ridic din pat si ma indrept spre baie. Imi fac toaleta de dimineata si deschid dulapul meu mare, din lemn de cires. Ma imbrac cu o rochie albastra, inflorata si ma incalt cu o pereche de pantofi albi, cu toc. Plec, la plimbare, vreau sa-mi limpezesc gandurile.
Mergand linistita, ma gandesc la aspectul meu. Nu arat ca o persoana de 19 ani. Sunt mult mai matura. Am invatat ca prietenii ma tradeaza. Nu trebuie sa am incredere in toata lumea. Unii oameni se dau drept prietenii tai, te fac sa ai incredere in ei, apoi te tradeaza.
Ma opresc din mers si intru in curtea fostei mele scoli. Aici am stat alaturi de el ceva timp. Eram o comunitate de prieteni. Am invatat impreuna. Apoi, brusc, ai plecat cu ea. M-ai lasat. Am incercat sa inteleg, dar n-am putut. Tot timpul m-am intrebat de ce ? Dar nu mi-a raspuns nimeni.
Ma asez pe o banca. Privesc cum alerga copii, in recreatie. Asa am fost si noi odata. A fost frumos, insa s-a sfarsit. Ne-am maturizat. Nu mai suntem copii. Suntem persoane mature. Dar nu toti ... Tu nu te-ai maturizat destul. M-ai facut de rusine in fata prietenelior, ti-ai abandonat tara si ai plecat cu ea. Acea fata cu nasul pe sus, pe care am crezut-o prietena. Nu toti suntem al fel. Eu sunt foarte diferita, din multe puncte de vedere.
Momentul de gandire mi-a fost interupt. Aud o voce blanda, cunoscuta, dar totusi mirata.
- Adeline ?
- Da ?
Este el … S-a reintors. Este cu ea, sunt impreuna. De ce s-au reintors ?
- Ce te aduce pe aici, Sebastian ?
- M-am reintors in tara, sa-mi vizitez rudele. Vreau sa deschid o afacere aici. Tu ?
- Pardon ? Ce fac eu aici ? Daca-mi aduc bine aminte, nu eu am fost cea care am plecat. Iti amintesti acea zi ?
- Oarecum ...
- Ziua aceea, m-a facut sa-mi dau seama ca prieteni ma pot trada. Ca nu trebuie sa am incredere in oricine. Dar tu, Anette, te-am considerat prietena mea ... Dar tu ai m-ai tradat. De ce ?
- A fost alegerea lui, El m-a ales pe mine. Este iubitul meu. Nu ai ce sa faci. Am fost intotdeauna mai buna decat tine, mai feminine, mai frumoasa, De asta, Sebastian m-a ales pe mine. Acum eu sunt iubita lui, iar el este iubitul meu.
Acel cuvant. Iubitul ... Este de de-ajuns ! Incep sa fug, plangand. Nu vroiam sa-i privesc in ochi. Imi era rusine ... El, parca nepasator, o ia de mana pe Anette si pleaca. Asa de nepasatori. Poate ei cred ca nu mi-au ranit sentimentele destul.
Am ajuns acasa. Lacrimile imi uda obrajii. Sunt suparata. S-a intors in tara, acelasi baiat increzator, blond, cu ochi albastri. S-a inaltat, acum este mai inalt decat mine, avand in vedere ca sunt mai mare decat el cu un an. S-a schimbat, din punct de vedere fizic, dar, pe plan moral, este acelasi ca intotdeauna.
A inceput sa ploua. Picaturile mari, se scurg lin pe geam. Ma intreb ... Ce este ploaia, de unde vine ? Nu vreau raspunsuri stiintifice. Uneori, nu toate fenomenele se pot explica prin stiinta. Aici intervine fantasticul. Puterea, puritatea lui Dumnezeu. Nu toate lucrurile au o definitie.
Stau , si ma gandesc … De ce s-a intors in tara ? Cred ca este fericit cu ea. Poate eu chiar nu sunt buna pentru el. In ziua aceea mi-a spus ca sunt ciudata, diferita, ca nu ma place. M-a jignit. Si ea, Anette, am considerat-o prietena mea. Acum imi dau seama ce inseamna tradarea. Am fost tradata de ei. De atunci nu mai am incredere in cei ce spun ca-mi spun prieteni. Trebuie sa-mi demonstreze ca sunt cu adevarat prieteni. Acum, Anette nu mai poate fi considerata prietena. O prietena adevarata, nu face asemenea lucru. Dar, nu stim ce se ascunde in latura fiecarui om. Era blanda, draguta, prietenoasa, iar pe la spate radea de mine. Stia ce simt pentru Sebatian, dar nu i-a pasat.
Dar, care este motivul pentru care s-a intors, cu adevarat ? Chiar se simte bine alaturi de ea ? I-a fost dor de mine ? Nu stiu raspunsul la aceste intrebari, dar voi afla. Trebuie sa am curaj, sa ma intalnesc cu el si sa spui ce gandesc. M-am maturizat, nu mai sunt o fetita plangacioasa.
Trebuie sa-i spun ce gandesc, chiar in fata. Poate ma va asculta, poate nu. Poate va reactiona, dar poate nu. Merita sa incerc !