Every girl needs her own Prince - Charming

[Mely]

@Live And Die For Metal - Mulţumim de comm, fanul fic`ului nostru nr. 1. :)) O să ţinem cont de sfaturile tale. ^^ Te aşteptăm să comentezi şi la this chapter când te întorci. Nu va fi hentai în capitolul ăsta. Sorry.
@Kripterya - Mulţumim de comm! Din păcate, cum am zis, nu`i hentai în capitolul ăsta.
@blueapple.amai - Hai, scumpo, că ne`ai făcut curioase! Unde am avut greşeli de ortografie în capitolul scris de mine? Şi de ce nici eu, nici Nya şi nici alţi nu le`au observat?
Capitolul acesta e cam scurt cred, dar mă doare stomacul îngrozitor şi în plus mor de somn. So, sper totuşi să vă placă.

[center]Capitolul 4
Shu P.O.V.[/center]

- Ce s-a întâmplat la şcoală, azi... ei bine, îmi parerău.
După ce mi-am cerut scuze, am aşteptat să spună ceva. Sincer, nu simţeam niciun resentiment faţă de ce îi făcusem, dar trebuia să par politicos.
- Mie nu, a şoptit, atât de încet încât am crezut că n-am auzit bine.
Am privit-o şocat preţ de câteva secunde. Am deschis gura, nescoţând niciun sunet, apoi am închis-o la loc. A încercat să rectifice, fără succes totuşi:
- Adică a fost o experienţă interesantă, dar nu vreau să se repete.
Ochii ei spuneau altceva totuşi. Alice mă uimea. Toate fetele de până acum mi-ar fi dărit în braţe până acum, dar ea chiar avea curaj să îşi nege sentimentele. Mă privea atât de trandu încât îmi venea să... cel mai potrivit termen cred că era să i-o trag. La dracu! O voiam, voiam să fie doar a mea şi să nu o mai las să plece. Nu aveam nevoie de altcineva: ea era de ajuns. Voiam să am grijă de ea, să o ţin la pieptul meu şi să o sărut. Dar probabil că era imposibil. Ea poate că simţea ceva pentru mine, dar nega asta… deocamdată. Am privit-o în ochii căprui intens care mă priveau inocent şi seducător, în acelaşi timp. Am întins-o blând pe canapea şi mi-am apropiat faţa de a ei. I-am inspirat parfumul floral, cu aromă de trandafiri şi coajă de portocală, dacă simţul meu olfactiv nu se înşela. Mi-am lipit delicat buzele de ale ei, strecurându-mi limba printre ele. I-am pus o mână pe picior, urcând în sus, pe sub rochie. Dându-şi seama ce vreau să fac mă împinse nervoasă. Se ridică de pe canapea, dar eu am vrut să o prind.
- Lasă-mă! Te urăsc, mi-a strigat, apoi a ieşit din casă furioasă.
Ştiam că nu vorbea serios, dar în acel moment şi eu mă uram. Am crezut că va fi la fel ca cu alte fete, am crezut că o atrăgeam îndeajuns încât… Oricum, acum păream un monstru şi chiar aşa mă şi simţeam. Era doar o fată inocentă, nu puteam pretinde de la ea mai mult. Mi-am luat telefonul de pe masă şi l-am sunat pe Yuki.
- Hei! Adună gaşca, am chef de ieşit în oraş! În locul obişnuit.
- Imediat, şefu’! zise el şi l-am auzit râzând pe înfundate.
“Şefu’”… Era modul tipic de a mi se adresa Yuki. Poate păream şeful găştii, eram cel mai arătos, m-am mândrit câteva clipe. Oricum, eu nu voiam să fiu şi nici n-am pretins vreodată că aş fi. Dar Yuki era copilăros şi îi plăcea să mă tachineze cu acest apelativ. Era genul de băiat răsfăţat, care primea totul pe tavă şi nu era refuzat niciodată. Indiferent că era vorba de vreo fată sau o nouă maşină. Nu pot nega: şi eu eram la fel. Doar că eu nu trăisem cu părinţii mei decât până la zece ani. De opt ani locuiam singur, fără un tată care să-mi dea sfaturi sau o mamă care să-mi sărute creştetul când plecam. Voiam să-mi urăsc părinţii că-mi făceau asta, faptul că mă lăsau singur, dar înţelesesem de mult că munca e viaţa lor. Am oftat, apoi am ieşit din casă. M-am urcat în maşina mea, un Porsche negru, apoi am călcat pe acceleraţie mai tare decât aş fi vrut. Aceasta scoase un huruit, parcă certându-mă, şi ieşi pe şosea. Am condus repede spre clubul deja cunoscut. Am parcat maşina şi am intrat, luminile orbindu-mă. Mă obişnuisem, aşa că nu fu aşa de enervant ca în alte dăţi. M-am îndreptat spre o masă, unde îi zărisem părul blond lui Yuki. Când am ajuns, toţi s-au uitat la mine, cu o adoraţie infantilă. I-am salutat, apoi am comandat o tequilla. Nu conta că eram cu maşina, mereu conduceam după ce băusem, niciodată nu mă îmbătam, mereu eram conştient. Teruki, unul dintre prietenii mei, îşi arătă dinţii strălucitori de albi, zâmbind aşa cum ştiam prea bine. Avea el ceva în gând.
- Shu, începu el, am văzut două fete. Una brunetă şi una roşcată. Aia roşcată ar fi perfectă pentru tine.
Îmi indică o fată care stătea cu spatele, nu am putut-o recunoaşte, dar avea ceva familiar. Mă gândeam ce să fac. Atracţia mea pentru Alice era mare, dar aveam nevoi. Simţeam nevoia să am o fată sub mine şi nu-mi păsa că gândul meu era la Alice. Dar oare ce era cu ea? Ce voiam de la ea? ‘Să-mi fie iubită’ zise o voce din capul meu. Da, probabil că asta voiam. Şi dacă era ea, nu mai aveam nevoie de alta. Dar momentan, aveam nevoie de sex.
- Mă duc, băieţi! le-am zis rânjind.
Am mers lent spre tipă, admirând-o de la depăratare. Formele ei erau apetisante, foarte conturate. O auzeam chiar şi de la depărtare, avea un râs cristalin. M-am apropiat de ea, am ciupit-o de funs şi am mârâit, uitându-mă la ea:
- Păpuşă, nu vrei să ne cunoaştem mai bine?
Apoi am încremenit. Era ea, era Alice. Cel puţin aşa credeam. Avea faţa ei de înger. Mă întrebam cum de nu mi-am dat seama până acum.
- Alice? am ÅŸoptit tremurat.
Dădu din cap, apoi înghiţi în sec şi întrebă:
- Shu?
Am dat ÅŸi eu din cap.