19-09-2009, 12:42 PM
VIII. Yuri
Am continuat sa alerg,vrand sa ajung cat mai repede in scoala.Soarele apunea magic,raspandind o lumina aurie imprejur.Razele lui stralucitoare ma mangaiara,botezandu-ma.
Trebuia sa ajung repede,astfel incat brunetul sa nu-mi vada lipsa.Am urcat in graba scarile,impiedicandu-ma de câteva ori.De ce trebuiau sa fie atat de multe??Am oftat si am continuat sa fug pe coridorul ingust.
In scurt timp,am ajuns in fata clasei mele si am intrat sovaitor inauntru.Incepuse sa se faca deja intuneric,soarele nemaivazandu-se.Am fugit spre banca mea,cautand disperata prin banca,caietul cu desenele mele.
Nu imi mai pasa de nimic,vroiam doar sa gasesc caietul,asa ca aproape ca am cazut jos cand am auzit usa trantindu-se.M-am intors,in fata mea stand un baiat inalt,cu parul saten si ochii verzi.Zambi siret si scoase la iveala caietul meu,zicand amuzat:
-Asta cautai?
Nervoasa,am zis:
-Daca nu mi-l dai,jur ca te mutilez.
Acesta rase amuzat,asa ca m-am gandit ca ar fi cazul sa trec la actiune.Impulsiva cum sunt,am fugit spre el incercand sa iau caietul.Din pacate,fara rezultat.Acesta ma prinse de maini,trantindu-ma de perete.Am scos un mic scancet,lucrul acesta facandu-i placere nemernicului.
Isi apropie fata lui de a mea si sopti,rasuflarea lui gadilandu-ma:
-Mai bine ai avea grija ce faci,pisicuto.
-Unu la mana,nu imi spune pisicuta,doi la mana,nu primesc ordine de la un idiot!
Baiatul rase si ma stranse mai tare de incheieturi.Zambi siret câteva clipe,iar apoi zise:
-Nu cred ca esti in situatia de a comenta.Dar continua,esti invitata mea. Cred ac ne vom distra destul de bine
-Nu inteleg ce ai de castigat,luandu-mi caietul si tinandu-ma aici.
-Pai sincer,nu o fac din placere,desi s-ar putea pana la urma sa imi placa.O fac pentru Karina. I-am ramas dator,asa ca ma revansez,incercand sa-ti fac viata un calvar asa cum s-a exprimat ea.Dar,totusi,nu inteleg,ce i-ai facut?Nu am vazut-o niciodata asa de nervoasa.
-Sincer?Cred ca nimic,daca nu pui la socoteala ca ea s-a legat de mine din prima zi,iar eu am pus-o la punct,facand-o de ras in fata intregii clase.Apoi,am mai jignit-o de câteva ori,iar in final cred ca s-a suparat pentru ca un baiat,Kira,a hotarat sa tina cu mine si nu cu ea.Doar atat.
-Acum inteleg de ce e asa nervoasa.Dar,in fine.Nu am de gand sa pierd vremea. Ce zici sa ne distram putin?
Se apropie de mine si mai mult,simtind tremurul aproape imperceptibil,al trupului meu.Imi linse buza inferioara,muscand-o putin.Am incercat sa ma zbat,dar acesta ma strangea prea tare.La un moment dat,ma stranse atat de tare,incat am gemut usor.Acesta zambi si incepu sa ma sarute cu pofta.
M-am zbatut si am incercat as scap,dar nici un rezultat.Credeam ca nu mai scap.Totusi,cu o viteza extraordinara,satenul cazu pe jos,iar in fata mea aparu Kira.Ochii lui exprimau ura profunda.Ma ridica usor si spuse bland:
-Esti bine?
-Da…..Imi pare rau ca am plecat.
. -Lasa,nu mai conteaza acum.
Ma conduse spre usa,dar se opri cand auzi vocea rasunatoare a satenului.Acesta spuse:
-Deci,Kira,ne vedem din nou.
-Asa se pare,Yuri.Dar,de data asta suntem dusmani.
-Cred ca da.Vad ca ai pus ochii pe pisicuta asta…..
-Nu sunt pisicuta!am tipat nervoasa.
-Si are si tupeu.O sa vedem a cui va fi prima.
A cui va fi prima?Ce acum eram si premiu?In nici un caz.Nu am sa fiu trofeul lor.De pe partea mea pot sa se si omoare,dar asta nu am priveste pe mine.
-Ascultati.Putin imi pasa ce probleme aveti de rezolvat,dar eu nu am de gand sa iau parte la asta.Nu sunt trofeul vostru!
Am iesit pe usa,trantind-o destul de tare.Nici nu stiu cum am coborat scarile asa de repede sau cum am ajuns la usa,tot ce stiu este ca eram deosebit de nervoasa si ca totul se petrecea prea repede.
Am tresarit putin,cand am simtit o mana calda pe umarul meu.M-am intors,vazandu-l pe Kira.Acesta imi zambi scurt si zise:
-Te-ai calmat?
-Sunt calma.m-am rastit eu.
-De aceea tremuri?ma intreba acesta ridicand din sprancene.
Mi-am privit mainile si mi-am dat seama de crudul adevar:avea dreptate.Tot corpul imi tremura,probabil de la nervi.M-am inrosit puternic si am dat indiferenta din umeri.
Acesta rase incet si ma conduse spre masina.Nici nu am realizat ca nu avea permis,de lucrul acesta dandu-mi seama abia cand am ajuns in casa.Nervoasa,l-am intrebat:
-Cum naiba ai condus fara carnet?
-Simplu.Practic,sunt politist.Am voie.
Mi-am dat ochii peste cap exasperata si am inceput sa urc scarile.Nu aveam chef de discutii fiziologice.Cum am ajuns in camera,am intrat in cada,incercand sa nu mai tremur.Am oftat,in timp ce suflam in spuma moale.Ma speriase putin intamplarea de azi,dar nu trebuia sa fiu prea afectata.
Am iesit din cada,uscandu-ma cu un prosop moale.Mi-am imbracat camasuta de noapte si m-am aruncat pe pat.Astrid sari si el si incepu sa ma linga,bucuros.L-am mangaiat,zambindu-i Apoi,m-am intors pe o parte,nemaipasandu-mi de nimic si am adormit.
Am continuat sa alerg,vrand sa ajung cat mai repede in scoala.Soarele apunea magic,raspandind o lumina aurie imprejur.Razele lui stralucitoare ma mangaiara,botezandu-ma.
Trebuia sa ajung repede,astfel incat brunetul sa nu-mi vada lipsa.Am urcat in graba scarile,impiedicandu-ma de câteva ori.De ce trebuiau sa fie atat de multe??Am oftat si am continuat sa fug pe coridorul ingust.
In scurt timp,am ajuns in fata clasei mele si am intrat sovaitor inauntru.Incepuse sa se faca deja intuneric,soarele nemaivazandu-se.Am fugit spre banca mea,cautand disperata prin banca,caietul cu desenele mele.
Nu imi mai pasa de nimic,vroiam doar sa gasesc caietul,asa ca aproape ca am cazut jos cand am auzit usa trantindu-se.M-am intors,in fata mea stand un baiat inalt,cu parul saten si ochii verzi.Zambi siret si scoase la iveala caietul meu,zicand amuzat:
-Asta cautai?
Nervoasa,am zis:
-Daca nu mi-l dai,jur ca te mutilez.
Acesta rase amuzat,asa ca m-am gandit ca ar fi cazul sa trec la actiune.Impulsiva cum sunt,am fugit spre el incercand sa iau caietul.Din pacate,fara rezultat.Acesta ma prinse de maini,trantindu-ma de perete.Am scos un mic scancet,lucrul acesta facandu-i placere nemernicului.
Isi apropie fata lui de a mea si sopti,rasuflarea lui gadilandu-ma:
-Mai bine ai avea grija ce faci,pisicuto.
-Unu la mana,nu imi spune pisicuta,doi la mana,nu primesc ordine de la un idiot!
Baiatul rase si ma stranse mai tare de incheieturi.Zambi siret câteva clipe,iar apoi zise:
-Nu cred ca esti in situatia de a comenta.Dar continua,esti invitata mea. Cred ac ne vom distra destul de bine
-Nu inteleg ce ai de castigat,luandu-mi caietul si tinandu-ma aici.
-Pai sincer,nu o fac din placere,desi s-ar putea pana la urma sa imi placa.O fac pentru Karina. I-am ramas dator,asa ca ma revansez,incercand sa-ti fac viata un calvar asa cum s-a exprimat ea.Dar,totusi,nu inteleg,ce i-ai facut?Nu am vazut-o niciodata asa de nervoasa.
-Sincer?Cred ca nimic,daca nu pui la socoteala ca ea s-a legat de mine din prima zi,iar eu am pus-o la punct,facand-o de ras in fata intregii clase.Apoi,am mai jignit-o de câteva ori,iar in final cred ca s-a suparat pentru ca un baiat,Kira,a hotarat sa tina cu mine si nu cu ea.Doar atat.
-Acum inteleg de ce e asa nervoasa.Dar,in fine.Nu am de gand sa pierd vremea. Ce zici sa ne distram putin?
Se apropie de mine si mai mult,simtind tremurul aproape imperceptibil,al trupului meu.Imi linse buza inferioara,muscand-o putin.Am incercat sa ma zbat,dar acesta ma strangea prea tare.La un moment dat,ma stranse atat de tare,incat am gemut usor.Acesta zambi si incepu sa ma sarute cu pofta.
M-am zbatut si am incercat as scap,dar nici un rezultat.Credeam ca nu mai scap.Totusi,cu o viteza extraordinara,satenul cazu pe jos,iar in fata mea aparu Kira.Ochii lui exprimau ura profunda.Ma ridica usor si spuse bland:
-Esti bine?
-Da…..Imi pare rau ca am plecat.
. -Lasa,nu mai conteaza acum.
Ma conduse spre usa,dar se opri cand auzi vocea rasunatoare a satenului.Acesta spuse:
-Deci,Kira,ne vedem din nou.
-Asa se pare,Yuri.Dar,de data asta suntem dusmani.
-Cred ca da.Vad ca ai pus ochii pe pisicuta asta…..
-Nu sunt pisicuta!am tipat nervoasa.
-Si are si tupeu.O sa vedem a cui va fi prima.
A cui va fi prima?Ce acum eram si premiu?In nici un caz.Nu am sa fiu trofeul lor.De pe partea mea pot sa se si omoare,dar asta nu am priveste pe mine.
-Ascultati.Putin imi pasa ce probleme aveti de rezolvat,dar eu nu am de gand sa iau parte la asta.Nu sunt trofeul vostru!
Am iesit pe usa,trantind-o destul de tare.Nici nu stiu cum am coborat scarile asa de repede sau cum am ajuns la usa,tot ce stiu este ca eram deosebit de nervoasa si ca totul se petrecea prea repede.
Am tresarit putin,cand am simtit o mana calda pe umarul meu.M-am intors,vazandu-l pe Kira.Acesta imi zambi scurt si zise:
-Te-ai calmat?
-Sunt calma.m-am rastit eu.
-De aceea tremuri?ma intreba acesta ridicand din sprancene.
Mi-am privit mainile si mi-am dat seama de crudul adevar:avea dreptate.Tot corpul imi tremura,probabil de la nervi.M-am inrosit puternic si am dat indiferenta din umeri.
Acesta rase incet si ma conduse spre masina.Nici nu am realizat ca nu avea permis,de lucrul acesta dandu-mi seama abia cand am ajuns in casa.Nervoasa,l-am intrebat:
-Cum naiba ai condus fara carnet?
-Simplu.Practic,sunt politist.Am voie.
Mi-am dat ochii peste cap exasperata si am inceput sa urc scarile.Nu aveam chef de discutii fiziologice.Cum am ajuns in camera,am intrat in cada,incercand sa nu mai tremur.Am oftat,in timp ce suflam in spuma moale.Ma speriase putin intamplarea de azi,dar nu trebuia sa fiu prea afectata.
Am iesit din cada,uscandu-ma cu un prosop moale.Mi-am imbracat camasuta de noapte si m-am aruncat pe pat.Astrid sari si el si incepu sa ma linga,bucuros.L-am mangaiat,zambindu-i Apoi,m-am intors pe o parte,nemaipasandu-mi de nimic si am adormit.