Dryadales

[SnowFlake.]

Legolas a început să radă zgomotos şi cu poftă când a auzit cuvântul " abstinenţă ". Nu pot să cred că mi-a trecut aşa ceva prin cap, dar am spus-o deja.
Cina era gata, iar mâncarea ....... hmmmm, destul de bună, mai puţin pireul :
- Ihhhh ! Are prea multă sare ! Daţi-vă din calea mea, a spus Legolas, luând-o la fugă. Probabil s-a dus să-şi verse maţele.
- Mulţumesc, Saya, i-am spus pe un ton ironic, dăruindu-i zâmbetul meu absent şi leneş. Acum chiar că mi s-au spulberat toate speranţele de a-l avea în această seară.
- Ops ! Scuzeeeee !
O urmă de regret se citea pe faţa ei. M-am dus la ea şi am strâns-o la piept. În acel moment, Legolas a intrat şi ne-a văzut.
Saya a sărit ca arsă de lângă mine, iar eu nu aveam nici pe dracu, pur şi simplu zâmbeam.
Legolas o ia pe Saya de mână şi îi spune:
- Recunoaşte că îţi place Akira !
- Recunosc, s-a auzit o voce stinsă şi ruşinată.