Dryadales

[DeDal N.]

Privesc socat cum Saya isi lua zborul.
-M-a facut cumva urat?
AKira izbucneste in ras, nici macar nu incerca sa se ridice de pe mine.
-Nu mai fii atat de narcisist, spune acesta inca razand. Era pur si simplu nervoasa.
Imi dau ochii peste cap si astept ca roscatul sa se dea la o parte. Vad ca nici nu se misca si indraznesc sa il privesc. Chipul lui era foarte apropiat de al meu.
-C...ce faci? Nu te ridici?
-Vrei? Ma privea lung, zambind siret.
-Normal ca vreau! Hai, valea, ii spun, dandu-l la o parte. Ma ridic si imi scutur hainele, apoi imi aranjez parul. Il aud cum rade din nou.
-De CE razi? Acesta da din mana plictisit, apoi priveste catre cer.
-E o noapte frumoasa, nu crezi?
-Da, ar fi fost si mai frumoasa daca nu trezeati spiritele. Erau si asa destul de nelinistite. Si eu destul de lipsit de energie.
Acesta ma priveste, apoi se apropie de mine. Ii aud pasii, fiecare miscare. Isi trece limba peste buze si ma ia de mana, tragandu-ma catre el.
-De ce esti nervos? Doar acum stii ca nu e absolut nimic intre mine si Saya.
Refuz sa ii raspund.