28-05-2010, 05:58 PM
Multumesc mult Denissu pentru coment :) Din pacate vor mai fi capitole fugarite de giste:-w pina la un moment (nu este mult pina atunci)
CAPITOLUL 6-Oaspetii neasteptati(PARTEA A 2-A)
Hinata fugise intr-un suflet acasa sa afle mai detalielat despre acei oaspeti misteriosi care o sa onoreze clanul Hyuga cu vizita lor, dar spre dezamagirea ei nu gasi pe nimeni acasa care sa-i raspunda la intrebarile ei pentru ai satisface curiozitatea. Vazind cum stau lucrurile, se duse in camera ei, lua pergamentul se intinse pe pat si incepu sa-l citeasca atent de data aceasta caci atunci cind il primi de la Furtuna doar il cercetase fugitiv cu privirea si nu citi decit cuvintul "Oaspeti'' si fara sa mai aiba nevoie sa citeasca si restul se pricepu despre ce e vorba. Inainte de a incepe sa citeasca, cazu brusc pe ginduri:''Pe cine pacalesc eu? De ce ma pacalesc singura pe mine? Nu cred ca e un asa mare eveniment venirea acelor persoane. Atunci de ce picioarele mele au luat-o la sanatoasa? Si nici macar nu mi-am luat frumos la revedere...cred ca stiu deja raspunsurile la aceste intrebari. Adevarul este ca imi este teama de privirea lui Sasuke. Cind m-am intinit cu el pentru prima oara dupa atitia ani si l-am simtit privindu-ma, am avut senzatia ca sunt paralizata. Se pare ca gustul acestei senzatii neplacute mi-a ramas in minte,deaceia am fugit...ca o lasa...dar poate ca va veni o zi cind voi putea sa imi inving teama si sa fac fata acelei priviri, dar pina atunci...'' Ca sa isi mai ia gindul de la aceasta meditatie sumbra, incepu sa citeasca pergamentul care avea urmatorul continut:
Hinata,pe noi ne va onora cu vizita regele tarimului zapezii Toshiro si fiul sau Eizan. E necesar sa facem o impresie buna lor deoarece am fost alesi sa fim reprezentantii Konohai in aceasta vizita si asta va ajuta satul sa pastreze relatii bune cu cei din tarimul zapezii iar noi sa obtinem favoruri in fata regelui in caz de necesitate. Te rog imbraca-te cit mai frumos si fii cit mai ospitaliera ca oaspetii nostrii sa se simnta cit mai confortabil. Eu voi veni cu ei acasa. Sa fii gata pina seara. Tata.
Dupa ce citi pergamentul,bruneta se uita la ceas. Era ora 16:00, Hinatei ii ajungea timp sa se pregateasca, dar cu toate aceastea ea incepu de pe acum sa-si caute kimonoul cu care avea sa se imbrace si accesorile pe care le va pune in par caci ea nici o data nu reusea sa fie gata la timp cind se pregatea de astfel de festivitati. Imbraca un kimono de culoarea mov deschis cu motive florale desenate pe el de culoare mov inchis. Parul ei drept pina la umeri si-l undula spre sfirsit, prinzindu-si in partea stinga si dreapta a bretonului cite o clama mov stralucitoare. Verificind daca in casa este totul in ordine si masa este aranjata pentru oaspeti, parasi casa si se indrepta spre aleia ''Florilor De Liliac'' pentru a se plimba cum o facea in fiecare seara, dar imbracata in hainele ei de zi cu zi. In partea opusa a aleei, Naruto alerga in colo si inapoi neavind astimpar:
-Naruto,poti sa stai pe loc odata!!! Striga la el Sasuke nervos. Mai spune-mi odata de ce am venit aici cu tine, in loc sa stau acasa si sa ma antrenez?
-Pentruca am m-am inteles cu Sakura sa ne vedem aici ca sa-i propun o intilnire si sunt foarte nervos, iar tu ca si cel mai bun prieten al meu ai venit sa ma sustii.
''Oh da...oare unde mi-o fost capul cind am acceptat?'' Se intreba brunetul mirat de propriul sau comportament. Oprindu-se din gindit observa ca Naruto sta teapan intr-un loc fara sa scoata nici un sunet si fara sa faca vre-o miscare:
-Naruto, ce e cu tine? De ce...involuntar si Sasuke ramase fara grai la vederea Hinatei care se plimba a gale, tinind un buchet de flori de liliac in mina. Afara, seara isi facea aparitia maestos, lasind ca mantia ei intunecata sa invalue incetul cu incetul cerul lasind ici si colo sa se rataceasca cite o raza a soarelui ce era deja la apus si prindea o culoare roz spre mov. Pentruca odata cu apusul soarelui se racise, vintul bintuia nestingherit pe strazile orasului jucindu-se fara un pic de sfiala cu parul brunetei ce flutura in aer inconjurat de o multime de petale de lilieci ce erau maturate de vint drept in fata brunetei, iar acum ochii ei de culoare alburie se facura mov. Tot ce se petrecea acum in jurul ei parea ca ii dau imagine de creatura supranaturala, o zeita cu chip de paminteana.
''Ea...ea...arata ca o ninfa'' Se gindea brunetul afectat de cele vazute si care nici nu banuia cita dreptatea avea.Baietii puteau stau neclintiti asa si o zi intreaga daca nu era vocea asurzitoare a lui Sakura sa-i trezeasca la realitate:
-Hei baeti, ce e cu voi? Cineva care nu v-ar cunoaste ar zice ca ati vazut o fantoma la ce fete lungi aveti. Spuse rozalia razind. Mai bine v-ati duce si ati saluta-o pe Hina, wow Hinata arati capabila sa topesti un milion de inimi spuse Sakura admirind-o. Ce este cu aceasta schimbare?
Inainte ca Hinata sa reuseasca sa-i raspunda, cineva i-o lua inainte:
-Cred ca din cauza noastra, spuse Eizan zimbind frumos.
Acum era rindul Sakurei sa stea inlemnita. Vazind felul cum arata Eizan ramase fara replica. Eizan era un brunet frumos, cu suvite albastre si ochii de culoarea marii. Era imbracat cu o jacheta alba, jinsi albastrii si adidasi la fel albastrii. Eizan continua:
-Tu domnisoara,trebue sa fii frumoasa Lady Hinata spuse acesta sarutind usor mina fetei, care biata de ea se facu mai rosie ca racul vazind gestul printului. Iar tu...spuse Eizan indreptindu-si privirea catre Sakura care se lupta din rasputeri sa-si vina in fire:
-Eu...sunt...SSSakura spuse aceasta reusind sa-si spuna in cele din urma numele, si care mai nu lesina cind vazu ca si ei baiatul cu un gest gentil ii saruta mina. Baietii priveau fara sa spuna nimic, nu le veneau sa creada ca toate acestea se petrec sub ochii lor.
-Hinata, i-ati ramas bun de la prietenii tai si sa mergem acasa spuse tatal ei cu o voce mai serioasa ca nici o data. Hinata asa si facu dupa care merse acasa gindindu-se pe drum ''Oare ce o fi cu tata de s-a exprimat asa de sever si pe un ton deloc ospitalier...oare este in legatura cu oaspetii? Este ceva legat de ei ce nu vrea sa-mi spuna?''
CAPITOLUL 6-Oaspetii neasteptati(PARTEA A 2-A)
Hinata fugise intr-un suflet acasa sa afle mai detalielat despre acei oaspeti misteriosi care o sa onoreze clanul Hyuga cu vizita lor, dar spre dezamagirea ei nu gasi pe nimeni acasa care sa-i raspunda la intrebarile ei pentru ai satisface curiozitatea. Vazind cum stau lucrurile, se duse in camera ei, lua pergamentul se intinse pe pat si incepu sa-l citeasca atent de data aceasta caci atunci cind il primi de la Furtuna doar il cercetase fugitiv cu privirea si nu citi decit cuvintul "Oaspeti'' si fara sa mai aiba nevoie sa citeasca si restul se pricepu despre ce e vorba. Inainte de a incepe sa citeasca, cazu brusc pe ginduri:''Pe cine pacalesc eu? De ce ma pacalesc singura pe mine? Nu cred ca e un asa mare eveniment venirea acelor persoane. Atunci de ce picioarele mele au luat-o la sanatoasa? Si nici macar nu mi-am luat frumos la revedere...cred ca stiu deja raspunsurile la aceste intrebari. Adevarul este ca imi este teama de privirea lui Sasuke. Cind m-am intinit cu el pentru prima oara dupa atitia ani si l-am simtit privindu-ma, am avut senzatia ca sunt paralizata. Se pare ca gustul acestei senzatii neplacute mi-a ramas in minte,deaceia am fugit...ca o lasa...dar poate ca va veni o zi cind voi putea sa imi inving teama si sa fac fata acelei priviri, dar pina atunci...'' Ca sa isi mai ia gindul de la aceasta meditatie sumbra, incepu sa citeasca pergamentul care avea urmatorul continut:
Hinata,pe noi ne va onora cu vizita regele tarimului zapezii Toshiro si fiul sau Eizan. E necesar sa facem o impresie buna lor deoarece am fost alesi sa fim reprezentantii Konohai in aceasta vizita si asta va ajuta satul sa pastreze relatii bune cu cei din tarimul zapezii iar noi sa obtinem favoruri in fata regelui in caz de necesitate. Te rog imbraca-te cit mai frumos si fii cit mai ospitaliera ca oaspetii nostrii sa se simnta cit mai confortabil. Eu voi veni cu ei acasa. Sa fii gata pina seara. Tata.
Dupa ce citi pergamentul,bruneta se uita la ceas. Era ora 16:00, Hinatei ii ajungea timp sa se pregateasca, dar cu toate aceastea ea incepu de pe acum sa-si caute kimonoul cu care avea sa se imbrace si accesorile pe care le va pune in par caci ea nici o data nu reusea sa fie gata la timp cind se pregatea de astfel de festivitati. Imbraca un kimono de culoarea mov deschis cu motive florale desenate pe el de culoare mov inchis. Parul ei drept pina la umeri si-l undula spre sfirsit, prinzindu-si in partea stinga si dreapta a bretonului cite o clama mov stralucitoare. Verificind daca in casa este totul in ordine si masa este aranjata pentru oaspeti, parasi casa si se indrepta spre aleia ''Florilor De Liliac'' pentru a se plimba cum o facea in fiecare seara, dar imbracata in hainele ei de zi cu zi. In partea opusa a aleei, Naruto alerga in colo si inapoi neavind astimpar:
-Naruto,poti sa stai pe loc odata!!! Striga la el Sasuke nervos. Mai spune-mi odata de ce am venit aici cu tine, in loc sa stau acasa si sa ma antrenez?
-Pentruca am m-am inteles cu Sakura sa ne vedem aici ca sa-i propun o intilnire si sunt foarte nervos, iar tu ca si cel mai bun prieten al meu ai venit sa ma sustii.
''Oh da...oare unde mi-o fost capul cind am acceptat?'' Se intreba brunetul mirat de propriul sau comportament. Oprindu-se din gindit observa ca Naruto sta teapan intr-un loc fara sa scoata nici un sunet si fara sa faca vre-o miscare:
-Naruto, ce e cu tine? De ce...involuntar si Sasuke ramase fara grai la vederea Hinatei care se plimba a gale, tinind un buchet de flori de liliac in mina. Afara, seara isi facea aparitia maestos, lasind ca mantia ei intunecata sa invalue incetul cu incetul cerul lasind ici si colo sa se rataceasca cite o raza a soarelui ce era deja la apus si prindea o culoare roz spre mov. Pentruca odata cu apusul soarelui se racise, vintul bintuia nestingherit pe strazile orasului jucindu-se fara un pic de sfiala cu parul brunetei ce flutura in aer inconjurat de o multime de petale de lilieci ce erau maturate de vint drept in fata brunetei, iar acum ochii ei de culoare alburie se facura mov. Tot ce se petrecea acum in jurul ei parea ca ii dau imagine de creatura supranaturala, o zeita cu chip de paminteana.
''Ea...ea...arata ca o ninfa'' Se gindea brunetul afectat de cele vazute si care nici nu banuia cita dreptatea avea.Baietii puteau stau neclintiti asa si o zi intreaga daca nu era vocea asurzitoare a lui Sakura sa-i trezeasca la realitate:
-Hei baeti, ce e cu voi? Cineva care nu v-ar cunoaste ar zice ca ati vazut o fantoma la ce fete lungi aveti. Spuse rozalia razind. Mai bine v-ati duce si ati saluta-o pe Hina, wow Hinata arati capabila sa topesti un milion de inimi spuse Sakura admirind-o. Ce este cu aceasta schimbare?
Inainte ca Hinata sa reuseasca sa-i raspunda, cineva i-o lua inainte:
-Cred ca din cauza noastra, spuse Eizan zimbind frumos.
Acum era rindul Sakurei sa stea inlemnita. Vazind felul cum arata Eizan ramase fara replica. Eizan era un brunet frumos, cu suvite albastre si ochii de culoarea marii. Era imbracat cu o jacheta alba, jinsi albastrii si adidasi la fel albastrii. Eizan continua:
-Tu domnisoara,trebue sa fii frumoasa Lady Hinata spuse acesta sarutind usor mina fetei, care biata de ea se facu mai rosie ca racul vazind gestul printului. Iar tu...spuse Eizan indreptindu-si privirea catre Sakura care se lupta din rasputeri sa-si vina in fire:
-Eu...sunt...SSSakura spuse aceasta reusind sa-si spuna in cele din urma numele, si care mai nu lesina cind vazu ca si ei baiatul cu un gest gentil ii saruta mina. Baietii priveau fara sa spuna nimic, nu le veneau sa creada ca toate acestea se petrec sub ochii lor.
-Hinata, i-ati ramas bun de la prietenii tai si sa mergem acasa spuse tatal ei cu o voce mai serioasa ca nici o data. Hinata asa si facu dupa care merse acasa gindindu-se pe drum ''Oare ce o fi cu tata de s-a exprimat asa de sever si pe un ton deloc ospitalier...oare este in legatura cu oaspetii? Este ceva legat de ei ce nu vrea sa-mi spuna?''