Ei bine,uite ca pun si eu primul meu fic pe aici.Sper sa va placa dar nu-i o reusita asa ca m-a astept l-a multe critici.
Disclaimer:Nu detin nici un personaj din anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestuia.
Capitolul 1.
Era o zi de vara.Tocmai m-a pregateam sa merg l-a prietena mea cea m-ai buna dar nu stiam cu ce sa ma imbrac.M-am hotarat sa-mi iau o pereche de blugi,niste tenisi albastri si un tricou galben pe care scria ,,The Best Girl".
Mi-am luat adio de l-a vara-miu si am plecat.Pe drum ma gandeam la lucruri si lucruri incat nu m-ai eram atenta la cine imi iese in cale,cand brusc,numai ca dau nas in nas cu o persoana.Am cazut si nu m-ai stiam ce-i cu mine.Ami inceput sa-mi cer scuze,numai ce vad de cine m-am ciocnit.Avea parul blond iar ochii m-ai ceva ca cerul.Cred ca ati ghitit cine era.Adica Naruto.
Nu m-ai puteam scoate nici un cuvant,dar un sunet?M-am inrosit m-ai rau ca o rosie in timp ce stateam acolo,nemiscata,uitanduma l-a el,parca tintuita in timp,numai ce-l aud ca spune:
-Vai,imi cer scuze.
-Nu,a fost vina mea.
,,Off,ce s-a schimbat.Nu lam m-ai vazut de cinc ani,dar sentimentele mele pentru el au ramas aceleasi.M-a intreb daca simpte ceva pentru mine,dar nu cred."
Imi da o mana de ajutor pentru a m-a ridica,in timp ce eu m-a scuturamde praful de pe jos.
-Dar l-a ce te gandesti de esti asa dusa cu mintea parca in alta parte?
,,Ce sa-i spun?Doar nu-i puteam spune ca ficx l-a el m-a gandeam."
-L-a o problema de-a mea.
-Ai nevoie de ajutor?
-Nu.
Pai,mi-am luat larevedere si mi-am continuat drumul,cu gandul numai l-a el.
Am ajuns.Casa era destul de mare,cu piscina si terasa.Am batut l-a usa si imediat a aprut ea.O fata cu parul roz si ochii ca de smarald,imbracata intr-o rochi rosie in carouri.Sakura o cheama.M-a invita innauntru si politicos o salut.
Intru intr-o camera spatioasa si ma asej pe o canapea din piele neagra.
-Ei bine,ce-ai m-ai facut tu pana acum?intreaba ea curioasa ca de obicei.
-M-ai nimica nou.In timp ce veneam aici,am dat nas in nas cu Naruto.
-Si ce-ai facut?
-Ce sa fac?M-a ajutat sa ma ridic,in timp ce amandoi ne ceream scuze de mama focului.
-Si tu cum ai reactionat avand in vedere ca nu l-ai m-ai vazut de cinci ani?
-Ca de obicei.M-am inrosit de spuneai ca aveam febra,cand era cat peaci sa lesin.
-Si el cea facut?
-Ce sa faca.M-a intrebat daca am nevoie de ajutor si atata tot.
Si uite asa am tot vorbit noi cate subiecte,neobservand cum trec orele,numai ce vad ca ceasul bate 21:00.Mi-am luat adio si am plecat.Afara era asa intuneric,ca nu puteai distinge nimica,Noroc de becurile instalate.Dar numai ce fac inca un pas si farul de deasupra mea.Bezna si intuneric,numai asta puteam vedea.Vai,simpt cum cineva m-a prinde si-mi acopera nasul cu o batista in timp ce eu ma zbateam,pierzundumi energia incetul cu incetul,pana cand lesin.
hey... un fic nou
pai o sa incep cu chestile care m-au deranjat de inainte sa citesc capitolul: in primul rand trebuia sa pui "capitolul 1" sau ceva (nu trebuie sa dai neaparat numa capitolelor dar macar sa le numerotezi) si capitolul e prea scurt, daca am numarat bine are 37 de randuri, iar minimul este parca 40
in ceea ce priveste continutul capitolului: ideea e relativ buna, astept sa o mai dezvolti dar actiunea decurge preaaa repede mai ales ca e doar primul cap, dialogul tinde sa fie sec. Descrierea, vad ca ai apelat la ea dar nu destul si nu ajunge descrierea hainelor, trebuie sa descrii mult mai mult sentimentele iar asta v-a face si actiunea sa decurga mai lent,
imi place ca nu ai avut greseli de ortografie sau cel putin nu le-am zarit eu
cam atat cred, sper ca nu am fost prea dura sau ceva (nu vreau sa crezi ca sunt ceva scorpie de pe aici mai ales ca vad ca esti in primele tale zile pe animezup )
by bye
Hei andrra,nu ma supar,din potriva.Este primul meu fic si sper ca acest capitol sa fie m-ai bun.
Capitolul 2.
,,Unde ma aflu?Ce se intampla?"
Numai asta imi trecea prin cap.Nu puteam distinge m-ai nimic.Bezna,intuneric.Atat puteam vedea in fata mea.Incercam sa ma misc,dar nu puteam.Eram legata de un scaun,neputand sa fac vreo miscare.Incercam sa tip,insa nu puteam.Gura imi era acoperita cu un calus.Tot ce puteam face era sa astept si sa vad ce se va intampla.Nu m-ai pot.De ce eu?!
Cateva raze de lumina incercau sa treaca printre scandurile ce astupau geamurile,dar tot asa,nu puteam distinge nimic.Dar incetul cu incetul,ochii mei se obisnuiau cu putina lumina.Parea a fi o casuta parasita.Pe toci peretii se puteau observa zgarieturi si portiuni din tavan cazute.Nu puteam distinge culoarea,dar parea a fi un negru-spalacit.Panzele dr paianjen nu incetara sa apara si ele.
M-a zbateam,m-a zbateam,dar tot degeaba.Doar l-a el ma gandeam.La Naruto.Oare unde este?De parca iar pasa de mine.Pentru el,eu sunt o simpla amica.
O raza mica de lumina incepu sa apara pe chipul meu fin,trezind-uma l-a realitate.Dar numai ce dintr-o data vad ca se deschide usa,lasand lumina puternica sa patrunda in camera.Imediat,in mijlocul ei aparu cineva,dar nu puteam sa-l vad prea bine.Lumina m-a orbea asa dintr-o data,prea multa lumina.
Incetul cu incetul,el se apropia de mine,numai ce vad ca se afla chiar in fata mea.Incercam sa ma zbat,dar in zadar.Acesta sa-mi fie sfarsitul?
M-a dezleaga la gura,eu in acelasi timp tipand l-a el.
-Dar cine esti tu?!Si ma rog,ce vrei de l-a mine?
-Nuci fa griji papusa.Totul se va termina repede.
,,Repede?"Dar oare ce are de gand?Doar nu vrea s-o faca cu mine,dupa care sa ma omoare.Lacrimile nu incetara sa-mi apara din ochii mei,prelinganduse pe toata fata mea.
Imi dezleaga mainele si picioarele,dupa care m-a prinde cu brutalitate si m-a arunca pe o canapea ca vai de capul ei.
,,Acum ce ma fac?"
-Hinata,unde esti?
Dar ce-i asta.Salvarea mea.
-Aici!
Dar nici nu termin ca-ti se pare ca rapitorul a fugit.Sau nu?Imediat apare din nou l-a intrare o silueta stranie.
-Terog,nu ma omora!strigan eu cu lacrimi in ochi.
-Sa te mor?Dar de ce as faceo?
Vocea aceia,imi este cunoscuta.M-a trezesc l-a realitate,in timp ce sunt trasa de mana afara.Nu-mi vine sa cred.Dupa atata timp petrecut in intuneric,pot vedea si eu lumina soarelui si sa simpt mirosul florilor ce imbie aerul.Dar cine era salvatorul meu?
M-a uit l-a el si se pare ca nu m-am inselat.Era Kiba.Dar ce cauta el aici?Ce tot spun?M-a salvat de l-a cea m-ai groaaznica soarta.Atat de feritita eram ca i-am sarit in brate.
,,Dar ce fac"
M-a despart de el,unpic rusinata de situatie,dar numai ce toata linistea a fost strabatuta de un strigat si iata apare si Naruto.
-Hinata,esti bine?
-Da,foarte bine,mersi de intrebare.raspund eu pe un tom ironic.Dar unde ne aflam?
-Ehe,clar ca departe de casa.imi raspunse Naruto parca amuzat de situatie.
Cum,eu tocmai am fost rapita si el m-ai are chef de glume?E,ce3 sa fac?Asa este el.Am pornit si noi l-a drum,parca nesfarsinduse.Inca tot m-a gandeam cine ar fi putut fi atacatorul.Doamne,numai nu l-am putut vedea.
Stateam cu privirea in pamant ingandurata numai ce dau cu piciorul intr-o piatra,eu facand cunostinta cu pamantul,dar din fericire m-a prins Kiba,iar Naruto,amuzat de situatie,incearca sa nu rarate ca rade,dar pana l-a urma l-a pufnit rasul.
Ne-am continuat drumul,pana ce in sfarsit am ajuns.Mi-am luat adio si m-am indreptat spre casa.Intru pe poarta,trecand pe cararea ce era inprejmuita de ambele parti de o gradina cum n-ai m-ai vazut.M-a apropii de usa mare,maro din stejar,apasand clanta dar numai ce dau ca este incuiat.Caut intr-un spatiu de sub scari,unde stiu ca lasa deobiceu Neji cheile cand este plecat.Descui,intru si m-a duc direct in bucatarie.Imi iau un pahar cu apa si ma asez pe un scaun din piele,cu o mana pe masa si cealalta tinand paharul.
Ma uitam l-a lichidul transparent din pahar,gandind-uma numai l-a cele intamplate,cand dintr-o data atencia imi este atrasa de un biletel ;ipit de usa frigiderului.
,,Draga Hinata,am hotarat ca am nevoie de o vacanta asa ca plec o saptamana l-a munte.P.S.Nu fa prea multe necazuri.
Cu drag,Neji"
Eu,sa fac necazuri?M-ai degraba necazurile m-a cauta pe mine.
Fiind asa obosita,am hotarat sa ma duc la- culcare.Am intrat in camera mea,frumos decorata dupa bunul plac.Peretii si tavanul erau varuiti intr-un mov inchis,cea ce cred ca m-a reprezinta,cu cateva stele fosforescente lipite de tavan.Patul si el in mijlocul camerei,infatat intr-un cearsaf de un albastru precum cerul.Noptierele de o parte si alta a lui,si desigur haine imprastiate peste tot.M-a schimb repede intr-o pijama,cascand lenesa a somn.Ma bag sum plapuma,somnil cuprinznduma incetul cu incetul,luand astfel trenul stre lumea viselor.
M-a plimbam pe langa un drum prafuit,cand dintr-o data apare Kiba.Tinea ascuns ceva l-a spate,dar nu-mi putea da seama ce anume.Isi indrepta mainele spre mine,dand-umi o ciocolata in forma de inima,rosie precum sangele si o jucarie de plus tare scumpica.
-Ce...ce a fost asta.Doar un vis?
A fost un vis,dar tare ciudat.Fiind curioasa cat este ora,imi intind mana spre ceasul din stanga mea,observand ca este deania 4:00 dimineata.Am incercat sa adorm,dar nu puteam.M-a gandeam numai l-a acel vis,invartind-uma de o parte pe alta.
,,Dra de ce Kiba?"
E,a fost doar un vis,imi joaca mintea feste.Sau nu?
Cam atat pe azi.M-a ia si pe mine somnul.Continuarea in curand.Noapte buna.
Am aparut si eu aici. Este primul tau fic, ma bucur ca ai avut curajul și dorinta de-a incerca. Sa sti ca te descurci mult mai bine decat mine, eu am inceput cu unul foarte...nu a fost chiar perfect. Dar sa nu crezi ca al tau este perfect, cred ca iti dai seama ca nivelul la ceilalti este mai ridicat, dar intr-o buna zi si tu vei fi al fel. Cat despre fic as avea ce sa spun, dar nu cred ca mai este nevoie, esti constienta ca actiunea este la rodeo ( daca nu iti spun eu, intr-o secunda este rapita, in cealalta este salvata; acum merge pe jos, acum este in pat; acum doarme, acum viseaza). Ideae insa imi place, abia astept sa vad cum vei continua. :x:x
I'm back
ma bucur ca nu te-ai suparat si ca mi-ai urmat sfatul in privinta numerotari capitolelor
deci cap. doi... relativ mai bun
in a doua jumatate a cap. ai mai incetinit parca actiunea, dar in prima jumatate ramane la fel de grabita ca si in primul cap.
din pacate nu te mai pot lauda ca nu ai greseli de ortografie pentru ca am zarit cateva (poate te-ai grabit sa-l postezi) in special cuvine care trebuiau despartite si le-ai scris impreuna au fost destul de multe sau cel putin destul de evidente
imi place ca ai mai redus din dialog, incearca sa-l folosesti doar cand ai absoluta nevoie de el sau ti se pare cel mai potrivit mod de expunere pe care l-ai putea folosi in unele situatii (sper ca intelegii la ce ma refer)
descrierea... vad ca ai incercat sa descrii si sentimentele sau starile personajelor si pe parcurs o sa te descurci mai bine si la partea asta
inca ceva, chestile alea " ?" " poate e doar parerea mea dar chiar nu imi plac, tind sa cred ca le-ai pus doar ca sa nu te mai chinui tu sa descrii confuzia fetei
ma opresc aici ca deja am scris cam mult si cum sunt putin sub influenta alcolului nu vreau sa incep sa aberez daca nu am facut-o deja
bye bye
(poti sa ma anunti cand pui next-ul daca vrei o parere de la mn si pt urmatorul cap ca nu se stie daca eu o sa observ cand il pui)
Here I'm
Se pare ca incearca si NaruHina sa intreaca pe SasuSaku, iar tu vrei sa ne ajuti sa-i facem ceva mai celebri si pe ei, pe zup. Si cum ai eu vreau ca acest cuplu sa creasca, am sa-si dau un commisor ca sa te ajut sa devii mai buna
Hai la bomboanele noastre... Actiunea este cam grabita, n-o mai alerga ca de aceea ai capitole scurte, daca nu ai idei atunci nu scrie, adica ai doua luni la dispozitie pentru fiecare capitol, nu trebuie un cap zilnic Descrierea de data asta este ceva mai multa, dar mai ai de lucrat la sentimente si trairi, iara, nu te grabi ca nu poti sa descri bine. Iti vand un pont: Cand ai chef poti sa te gandesti ce se va intampla in cap urmator, sa-l povestesti in gand si dupa sa scoti ideea principala, eu asa fac si ma trezesc ascultata la scoala deci daca ai de gand sa-l urmezi, fa asta acasa ca sa n-ai probleme Dialaogul este putin si acolo unde trebuie, unele sunt cam scurte dar momentan e OK Greseli aici sunt destul de multe, mie-mi par niste virusi ce patrund in fic, pe celalt capitol te roog sa nu-l imbolnavesti, prea tare
Ce e cu emoticoanele (" ?" ") nu au ce cauta acolo, din cate stiam nu prea e voie sa le folosim in ficuri, ma insel cumva? :ask:
Nu prea ma prind, sunt cumva ninja si nu-mi dau seama? Adica cum au ajuns Naruto si Kiba acolo, de unde stiau cum sa o gaseasca?
Imi place ca termini cu visele :zz: ii cel mai usor si nu ne tii cu sufletul la gura, putem sa-l lasam sa doarma si el.
Cam atat am avut de zis, te roog frumos sa ma anunti caci vreau next deci succes la scris
Bye, dear
Ok.Dupa multe asteptari am venit si eu cu urmatorul capitol.Cam nereusit dupa parerea mea.
Capitolul 3.
Bring,bring!
Vai,ce sunet enervant.Imi scot mana de sub asternutul calduros,incercand sa gasesc acel obiect ce-mi perturba mica mea lume.Dar tot nu-l gasesc.Nervoasa,trag totul de pe mine,iau ceasul si-l trantesc de perete.Se rupse in atatea bucati,atatea bucati pe cat o sa mi se rupa mie mintea si anima de la atat stres.M-a trantesc anapoi in pat,cu brivirea atintita spre tavan,deabia reusind a putea distinge ceva printe ochii mei deabia deschisi.Dar totusi,oare cat este ora?Ma ridic in sezut si incep sa-mi caut telefonul in haina ce am avuto pe mine in ziua precedenta.Este deja noua dimineatea?!Dar ce tot spun?Azi nu am deloc planuri.Off,nu mai suport.Trebuie sa vosbesc cu cineva despre acest vis,aceasta intamplare.Ma ridic cu chiu cu vai,luindu-mi in picioare o pereche de papuci de casa cu dungi negre,indreptand-uma lenesa spre baie.Eram prea stresata,asa ca am hotarat sa imi incep ziua cu un dus revigorant.Intru in cabina de dus,dau drumul l-a apa si numai ce simpt mici picaturi de apa revarsanduse pe pielea mea fina si alba,simtind un fel de tremurat pe sira spinarii din cauza socului pielei cu apa rece.
Doamne,iar am ramas fara apa calda.E,ce sa fac?Ies din camaruta de sticla,infasurand-umi trupul intr-un prosop de baie,alb si atat de pufos.Ies din baie dupa ce mam spalat pe dinti,indreptan-uma spre dulapul meu.Il deschid,in timp ce caut cu ochii niste haine.Ce sa-mi iau?Bag mana si scot la nimereala ce-mi pica in ea.O pereche de pantaloni trei-sfert si un tricou mov cu imprimeuri florare.Ma duc din nou in baie sa ma aranjej.Ma piaptan,parul lasand-umil pe spate,iar machiajul,ce sa spun?Unul obisnuit de zi.
Inchid usu de la camera mea,avand grija ca nu cumva sa fi uitat ceva.Cobor scarile,in timp ce se aude un scartait enervant.Off,iar trebuie reparate.Dar oare a cata oara?Nu ca ar fi casa vai de ea,dar cred ca avem soricei de tot scartae atat scandurele.
Ies,asigurand-uma ca nu cumva sa fi uitat usa descuiata.
Dar numai ce ajung l-a jumatatea destinatiei,si vad ca apare Kiba.Simpt cum inima incepe sa-mi bata cu forta,parca pe un ritmp neincetat.Dar de ce?Asa se intampla doar in preajma lui Naruto,dar acum era vorba de Kiba.Incerc sa nu-l bag in seama,in timp ce trec pe langa el.Cum as putea sa vorbesc cu el dupa toate aceste intamplari?Ma indepartez tot mai mult,auzind-il cum ma striga in continuare.Pana l-a urma urma incep sa alerg,doar ca el sa nu se mai tina dupa mine.
In sfarsit mi-a pierdut urma.
Cea mai trecut timpul.Deja am ajuns.Ma apropii de casa rozaliei,trecand printr-o gradina cum n-ai mai vazut.Mirosul florilor ma ia pe sus.Atatea miresme...Ajung in sfarsit in fata casei.Bat l-a ea de trei ori si numai ce vad ca se deschide,in mijlocul ei aparand ea.Vazund-uma asa ingrijorata,ma invita innauntru,eu privind parca nesigura.Ma asez pe canapea,incercand sa ma linistesc.O rog sa-mi aduca un pahar cu apa.
-Si ce s-a intamplat?De ce pari asa ingrijorata?
Am inceput sa-i povestesc totul cap coada.Despre rapirea mea si mai ales despre acel vis.Acel vis ce pare ca m-a bantuit o saptamana si tot nu cred ca s-a sfarsit.
-Pai se pare ca e ceva ciudat l-a mijloc.Daca s-ar fi intamplat o data sau de doua ori,era un vis,dar chiar o saptamana?Si acelai vis?Poate este un semn.imi raspunse ea,l-a fel de uimata ca mine.
-Un semn?!
-Pai nu sunt sigura,dar asa pare.Oricum,asta este parerea mea.Poate iti joaca doar mintea feste.
Un semn?Phh.Dar de ce?
Priveam spre lichidul transparent din mana mea,neputand deduce prea multe.Poate di cauza raspunsului.Ahhhhh!Ma simpt cam obosita.Imi iau adio si pornesc innapoi spre casa,gandind-uma l-a cea spus Sakura:
"Poate este un semn."
Un semn,un semn.Dar nu cred.Si daca da,de ce Kiba.Sunr asa confuza.
Timpul a trecut si eu deabia acum am observat ca am ajuns in sfarsit.Dra ce-i asta?Se pare ca cineva a lasat un pachet.Dar ciudat era faptul ca era prea frumos impachetat.Il ridic si observ ca misteriosul anonim mi-a lasat un bilet.Il iau si-l deschid,speriata dar si curioasa,si numai ce raman nemiscata,in timp ce citesc biletul.Scria negru pe alb...
hello (ms de anunt )
o sa te critic unpic: ai multe greseli, nu ai despartit cuvintele corect, uite cateva exemple:
avuto - avut-o
indreptand-uma - indreptandu-ma
gandind-uma - gandindu-ma
cea - ce a
si altele parca (nu le mai gasesc) si de ortografie cateva dar nu mai stau sa le caut
O fraza care m-a deranjat enorm "Dar totusi,oare cat este ora? " suna rau daca esti mai atenta, erau alternative mai bune: "oare cat ii ceasu? ", "oare ce ora este" etc ( suna mai bine, nuh? )
Ai grija, dupa punctele de suspensie se lasa spatiu.
Ahhhh-ul acela lai lungit prea tare, cred sincer ca ajungeau 3 h-uri
in rest, ii bine, am vazut o imbunatatire parca la descrierea sentimentelor si continua sa te axezi pe asta (conteaza mai mult decat crezi)
actiunea a decurs incet si placut ( felicitari la faza asta), doar la sfarsit parca ai luat-o pe aratura unpic dar nu ii mare lucru
atat cred... pe data viitoare
bye bye
ps: in legatura cu link-ul, intri pe fic-ul tau si il copiezi pur si simplu de sus de unde ii scris link-ul pe care esti si faza cu copy-paste, nu ii mare filozofie
Ma bucur ca am revenit si am com din nou. In primul rand o sa-ti spun o lauda: ai inceput sa te ti de sfaturi: ai pus mai multa descriere, ai lasat din dialog, actiunea nu mai este atat de grabita, dar mai este. Imi place ca evoluezi atat de repede, eu la al treilea capi ( la fic meu) eram inca pe dinafara, nu am reusit sa evoluez atat de repede, dar tu da, reusesti foarte repede. Daca mai citesti si alte fic-uri o sa evoluezi si mai repede,e doar o sugestie. Dar ce cuplu este la mijloc? Este cumva KibaHina? Sper ca nu, nu imi place acest cuplu, chiar nu se potrivesc. Idee este una ciudata, originala, dar totusi simpla si comuna. NU inteleg.
Salut,
Daca ai doua comm-uri de ce sa nu ai trei, desi azi si defapt toata saptamana ma uitam la casuta de scris ca boul la poarta noua:)) , cred ca pot sa trag ceva de mine ca sa iti comentez ficul:* Descrierea si-a facut aparitia, chiar si cea a sentimentelor este mai buna Dialogul, doar convorbirea cu rozalia, draguta schimbare, scumpo, tine-o tot asa:* Actiunea este lentaaaa, ce bine ca nu trebuie sa fug dupa ea:X Greseli aici nu te pot felicita, ai cam multe, de tastare, de ortografie, dar nu dau exemple, te-as putea ruga sa-l corectezi? In caz in care nu stiai ca sa-l corectezi dai edit si dupa Update Mesaje (care este jos) sau ceva de genul, dau edit la faza asta, dupa ce verific, ca sa nu dau indicatii gresite, urasc genul asta si nu vreau sa ma urasc:))
Spor la scris, ma anunti, te rog, cand vine next-ul?
Bye:*
Edit: Am gresit doar mesaj, deci pe Update mesaj
Hello!
M-am gandit sa trec si eu pe aici...Imi place ficul foarte foarte mult!Ma bucur ca a mai ales cineva si NaruHina!Ceva mai multa atentie la ortografie si totul o sa fie perfect!Imi place cum descri sentimentele fetei,care nu isi da seama ce se tot intampla...(Sper doar sa fie Naruhina pana la urma)
Atata confuzie! Biata Hinata...In orice caz, ma bazez pe tine ca o sa iasa totul bine!
Sunt tare curioasa sa vad si eu ce se mai intampla deci adu Nextu' plzzzz!
Spor la scris si publica mai des, pentru ca mor de nerabdare!
Bye!!
Ok,dupa multe asteptari am venit si eu cu urmatorul capitol.Sper sa va placa.Scuza daca este prea scurt dar un ultima vreme am fost cam ocupata si m-am cam grabit.
Capitolul 4.
"Sper sa-ti placa ce se afla in pachet."
Atat scria.Dar oare de l-a cine este?Se pare ca nu s-a semnat.Deschid pachetul mov cu grija,scuturand-ul din cand in cand,curioasa din fire.Parca ar fi pietre.Doar cioc-cioc si poc-poc se auzea din el.O nu,sper sa nu fie vreo gluma proata.In sfarsit l-am desfacut.Am bagat mana scotand cu ea ceva anume ce era sa-mi schimbe propria parere.Un ursulet ce tinea o inimioara rosie pe care scria "Te Iubesc" si o cutie cu bombonele de ciocolata.
Dar oare de l-a cine sa fie?Sa aiba legatura cu Kiba si acel vis ciudat?Off,prea multe intrebari si prea putine raspunsuri.Poate chiar nici unul.Iau jucaria de plus si o duc l-a mine in camera,punand-o pe noptiera de langa patul meu.Ma trantesc in ei,cu gandul dus uitandu-ma pe bilet,incercand sa deslusesc cine l-ar fi putut scrie,dar nu semana cu cu scrisul nici unui cunoscut.Dar de ce m-a chinui atat?Si asa se pare ca era scris de tipar.Prea mult stres.Nu m-ai inteleg nimic din ce se intampla.Pana l-a urma,pe cine iubesc:Naruto sau Kiba?
Pe Naruto il iubesc de cand il stiu,dar in ultima vreme,toate chestiile ce mi s-au intamplat cu Kiba parca ma fac sa-l plac tot mai mult.Nu m-ai suport.
Hotarasc sa plec la o plimbare prin parc,asa ca-mi iau sacoul portocaliu de pe cuier,adidasii in picioare si am pornit.Se pare ca vantul ce sufla cu putere a incetat.
In sfarsit am ajuns.Am pornit-o pe o carare ce parea nesfarsita,inconjurata de o parte si alta cu flori,fiecare parca mai frumoasa ca alta.Mirosul lor te lua pe sus,parca incercand sa-ti ia toate gandurile si grijile de pe suflet,si chiar au reusit.Nu-mi m-ai putea da seama unde ma aflu.Parca m-a afundam tot mai mult in adancimea intunecata.M-a uitam in stanga si dreapta dar nimic nu-mi parea cunoscut.Se pare ca m-am ratacit.Totul devenea prea intunecat,doar razele soarelui ce se strecurau printre crengile copacilor mai lumina imprejurimile.Simteam cum m-a privea cineva,si se pare ca aveam dreptate.Din ascunzisurile tufelor si copacilor se puteau observa mii de ochii mici ce priveau spre mine.Nu aveam ce face decat sa astept sa ma m-ai odihnesc umpic cati deja eram obosita de l-a atata drum.M-am intins pe pamant,cu privirea atintita spre cer.Era asa senin incat ii puteai vedea cu usurinta acel albastru nemaipomenit,exact precum ochii lui.Acei ochi ce odata ce te uiti in ei te pierzi cu totul din realitate.Oare ce face?Se gandeste oare l-a mine?Dra ce tot spun?Ultima oara mai degraba a glumit pe seama mea decat sa fi fost fericit ca eram intreaga si in viata.Dar brusc,toata linistea a fost intrerupta de un fosnait ce venea dinspre un tufis.Oare ce putea sa die?
M-a ridic in picioare,indreptandu-ma tip-til.tip-til spre locul de unde parea sa vina acel zgomot.Ma apropii din ce in ce mai mult incercand sa-mi dau seama cine sau ce putea sa fie intr-un loc asa mic,dar brusc,dintr-o data imi sare in fata o pisica neagra,cred ca mai speriata decat mine.
Eee,atata agitatie pentru o pisica.Dar pana la urma ce ma fac?Uitasem cu totul ca m-am ratacit.Dar ce-i asta?
Simpt cum cineva m-a prinde pe l-a spate cu brutalitate,astupandu-mi gura si punundu-mi la gat din cate se pare un cutit.Nu din nou.Acum ce ma fac?Cu siguranta nu mai este nimeni de data asta care sa ma salveze.Simpt cum inima incepe sa-mi bata din ce in ce mai tare,probabil din cauza fricii si a presiuni.Oare ce se v-a intampla cu mine?Voi scapa sau voi fi omorat-a pe loc?Sper doar ca acolo undeva sa fie cineva care sa m-a salveza.Simpt cum acel obiect rece incepe sa mi se infinge din ce in ce mai tare in gatul meu.Gata,atat a fost.Sfarsitul vietii mele dar mai ales a iubirii mele neinplinite.
hello
pai frumos capitolul, am ramas putin O.O la faza mii si mii de privirii, credeam ca fic-ul o sa ia o intorsatura ciudata
descrierea a fost ok, as fi vrut sa descri mai mult confuzia fetei cand se intreba pe cine iubeste, adica parca si-a pus o intrebare simpla gen " vreau pizza sau cartofi prajiti la micul dejun? '' (intelegi, nuh?)
actiunea mi-a placut, mai ales pe sfarsit a devenit foarte interesanta desi m-ai speriat un pic si m-ai lasat cu ochii in soare, oricum putin suspans nu strica
dialog nu este deci nu am ce comenta
inca o chestie, vezi k capitolul parca nu are 40 de randuri intregi, cat e minimul si mi-e sa nu ti-l stearga, poate mai pui putina descriere sau cv sa-l mai lungesti
cam atat, ms k m-ai anuntat si sa o faci si in continuare
heloo. Multumesc ca m-ai anuntat, dar credema, il citeam fara sa-mi trimiti tu mesaj, dar nu lasam com in situatia aia.
NU s-au intamplat multe in acest capitol. Inceputul a fost bun, mi-a placut acest mister pe care l-ai pus. Si tot in mister s-a terminat, oare cine este aceata persoana? Este cam tarziu, ap[roape miezul noptii. Deci, daca am greseli- viata- nu imi sta gandul la ele. Dar tot pentru ca este taziu, pun astă intrebare: EL a sarutat-o? Poate ar trebui sa citesc din nou, dar adorm pe tastatura, deci am dreptate sau nu? Astă viață am și eu.
Somn bun!
Pai, pentru inceput voi fi cam dura.
Descrierea puteai pune mult mai multa, triplu decat ai pus, dar vad ca incerci sa pui totusi
Actiunea este si ea urmarita, nu o mai grabi
Fii atenta la greselile din taste, cerecteaza dupa ce termini de scris
Dupa virgula punt sau alt semn lasa loc liber, spre exemplu
Pe Naruto il iubesc de cand il stiu, dar in ultima vreme,toate chestiile ce mi s-au intamplat cu Kiba parca ma fac sa-l plac tot mai mult.
Accentueaza mai bine sentimentele, contureazale mai bine, sa ne ajunga pana la inima. Incearca asa te pui tu in locul personajului care vad ca e Hinata
Cand spui ahhhhhh sau offf sau alceva iti zic ca ar fi mai bine sa pui simplu ah sau of
Ideea cred ca este originala, astept sa vad cum o dezvolti
Sa ma anunti de next, si scuze daca te deranjeaza comul meu
Ei bine dragilor,am venit si eu cu next-il.Scuzati pentru celalalt dar atunci nu am prea avut idei si cred ca nici capitolul asta nu-i o reusita si Roxa-RXN,nu ma supar de comentul lasat.Este primul meu fic asa ca mai multe critici,mai multe idei de pus in aplicare.Asa,sa trecem la subiect...
Capitolul 5.
-Hinata,unde esti?
Vai,dar ce-i asta?Imi deschid ochii inlacrimati din cauza fricii,cautand cu privirea locul de unde parea sa vine vocea.
-Fetito,mai bine ai tacea daca vrei sa mai traiesti.
Sa mai traiesc?Cred ca sfarsitul meu este aproape.Sper doar ca acea persoana ce ma cauta sa fie aproape.
Dar brusc,numai ce vad ca sare dintr-un tufis ceva mare si alb.Pare a fi...un caine?Akamaru?El sa fie?Daca da,inseamna ca si Kiba trebuie sa fie prin apropiere.
Simteam cum acea persoana incepe sa-mi dea drumul,dar nu trece mult timp cati Akamaru deja l-a pus la pamant.Asta a fost,am scapat inca o data.
Ma apropii de atacator incercand sa-mi dau seama cine ar putea sa fie dar se pare ca avea fata acoperita.Oare cine sa fie?Sunt tot mai aproape de el,intinzandu-mi mana pentru al descoperii dar nu apuc caci imediat apare si Kiba.Ce ingrijorat era,se putea citi pe fata lui teama ce cred ca iam provocat-o eu cu aceasta intamplare.
II sar in brate,inbratisand-ul,probabil din instinct,pentru ca dupa toata aceasta intamplare,ma salvat,inca o data.La fel face si el cu mine,stand acolo amandoi cateva minute bune.Dar ce fac?Tot nu pot intelege ce se intampla cu mine,parca soarta se joaca cu inima mea,si totusi,dupa toate cele intamplate,tot ce imi iese pe gura este un simplu "multumesc".
Dar nu dureaza mult acest moment ca toata linistea ne este intrerupta de un scelalait puternic de durere.Dar ce putea fi?Vai,nu.Se pare ca Akamaru a fost ranit de atacator,fiind lovit cu cutitul,acel cutit ce era sa-mi ia mie viata.Sarim amandoi sa vedem ce putem face.Din fericire,rana nu era adanca si varful cutitului nu parea sa fi atins vreun organ important,dar era suficient de mare pentru a pierde mult sange pana ajungem in sat.Imi iau esarfa mov de la gat si incep sa-l leg cum pot locul ranit.
Stau in sezut pe iarba langa Akamaru,scarpinand-ul dupa ureche,sperand ca asta sa-l linisteasca.Gandul imi statea numai l-a acea persoana ce m-a atacat.Oare sa fie acelasi om ce m-a rapit prima oara?Daca da,de ce nu ma lasa in pace?Dar intrebarea mai importanta era ce cauta Kiba aici?De unde a stiut ca am disparut?Inca tot nu-mi da seama ce sa cred.Sa fiu recunoscatoare ca m-a salvat de atatea ori sau sa-l ignor,in speranta ca l-a fel v-a face si el cu mine.Dar oare simpte ceva pentru mine?Acel ceva special?Daca da,atunci eu oare ce-as putea sa fac?Daca ii pun ca nu-l iubesc pe el ci pe Naruto,ias putea rani sentimentele,dar daca el nu simpte nimic pentru mine ci doar inima mea se joaca cu mine?Am mai primit primit si acel cadou misterios,si sa nu uitam,l-am gasit cand mergeam l-a Sakura,atunci cand m-am intalnit cu Kiba si nu l-am bagat in seama.
Dar deodata,tot sirul meu de ganduri imi este intrerupt de saten,care apare de nu stiu unde.Vine si el langa Akamaru sa vada daca totul este in regula.
-Eram cat pe ce sa-l prind pe acel om,dar mi-a scapat printre degete.
Of,saracul Kiba,oare sa-l intreb?Imi fac curaj,imi deschid gura si numai ce scot pe ea cu jumatate de ton,si el tremurat.
-Kiba,dar de unde ai stiut ca am disparut,si mai ales,de ce m-ai cautat?
-Aveam nevoie de tine asa ca am trecut pe le tine,dar usa era incuiata.Am vazut-o pe Sakura trecand prin apropiere si am intrebat-o daca nu tea cazut.I s-a parut ciudat ca nu ai ajuns acasa,de vreme ce tocmai te-ai intors de l-a ea,si orcat team cautat,tot nu te-am gasit.
-Inteleg,dar totusi,de ce esti asa disperat cand ma cauti?
-Disperat?Eu nu sunt disperat,doar ca tu...tu imi esti draga mie.
Draga?O,nu.Dar oare la ce se refera cu acel "draga"?Gandurile mele oare se adeveresc?Daca da,cum sa-i spun ca eu nu simpt nimic pentru el?Mai bine astept momentul potrivit pentru asta.
Hotaram sa plecam si noi caci se pare ca Akamaru nu mai rezista mult.
Pe drum,numai ce-l aud pe Kiba ca incearca sa-mi spuna ceva,dar nu poate,dar cu chiu cu vai,pronunta ceva,dar pe un ton foarte tremurat.
-Hinata...
Dar oare ce s-a intamplat cu el?Mai inainte parea plin de veselie si acum parca e mai deprimat ca nici odata.
-Crezi ca Akamaru se va face bine?
-Da,nu-ti fa griji,e puternic l-a fel ca tine.
Oare chiar vroia sa ma intrebe asta?Glasul lui era prea tremurat si daca te uitai in ochii lui,iti puteai da seama foarte bine ca minte.Dar daca nu vroia sa m-a intrebe asta,atunci ce altceva?
sallut.. se pare ca mi-am facut timp mai repede pentru un comm rapid
deci... mi-a placut in mare desi cred sincer ca puteai mai mult, deci Hinata nu simte nimic pentru Kiba ca in capitolul trecut era nesigura daca il iubeste pe el sau pe Naruto? Si nu a simtit nimic daca totusi a stat minute bune la saten in brate?
in capitolul asta, luandu-ma dupa actiune as fi asteptat sa fie o avalansa de stari sufletesti si de sentimente si totusi a fost mult mai putin decat m-as fi asteptat... intelegi tuh, nu te supara pe mine dar capitolul de inainte a fost mai bun din anumite puncte de vedere chiar daca ultimul a avut mai multa actiune si a fost oarecum mai interesant
in rest, dialogul a fost ok, actiunea buna dupa cum am mai scris chiar mi-a placut, ceva greseli de orografie sunt dar toti avem cateva pana la urma...
Uite ca a ajuns si intarziata de mine pe la ficul tau,sper ca ii mai accepti comentariul
Nu am mai comentat de la cap. 3 dar asta nu inseamna ca nu ti-am urmarit ficul. O sa incerc sa te ajut cat pot. Deci:
Pare-mi-se ca tu cam grabesti actiunea, ori ai o idee nemaipomenit de lunga si incitanta ori am dreptate, si nici nu stiu care-i varianta buna T.T
Oricum, daca-i varianta doi iti propun sa te axezi pe sentimente ca nu prea ai facut asta in acest capitol. Puteai incepe chiar cu ea, avand in vedere ca era cat pe ce sa moara puteai sa isi caute greselile sau sa-i descrii frica, caci ii cam greu sa fi superficial cand viata ti-e in voia sortii. Puteai sa spui cat de rau ii pare ca nu si-a dezvaluit sentimentele fata de el sau ca ii pare rau ca o sa-i intristeze pe cei dragi, puteai descrie frica dar si dezamagirea ca nu a dus numele familiei mai departe ca o sa moara in anonimat, etc...
"-Hinata,unde esti?" aici puteai descrie alt sentiment si anume speranta. E un sentiment foarte puternic e cel care ne da defapt putere sa continuam ceea ce am inceput.
De ce nu ai descris, de exemplu, bucuria pe acre a simtito cand l-a vazut pe Akamaru? Nu mai stai cum sa incep, in general ai prins ideea cu sentimentele. Un pont, poate fi si lipsita de sentimente daca ai descrierea imprejurimilor foarte ampla dar ii mai greu. Poti, de asemenea sa asemeni copacii cu anumite persoane sau imrejurimile sau sa zici ca auzea foarte multe zgomote ale naturii, adica prin asta insinuai faptul ca ea inca purta speranta ca va fii salvata si astfel aratai faptul ca nu si-a aruncat sufletul la cosul de gunoi, ca se comporta ca Naruto. Adica ai uitat cum e Hinata de cand au trecut examenele. App. nu m-ai lamurit, ei sunt ninja sau oameni obisnuiti?
In fine, nu prea m-am uitat dupa greseli, parca am depistat din mers una, dar nu o mai gasesc.
Un sfat, pune space dupa semnele de punctuatie, e mai estetic asa:P
Ma bucur ca povestea are legatura cu titlul, abia astept sa vad cum va reactiona blondul si cum se va simti Hinata, poate ne vei descrie gelozia lui in ochii Hinatei sau o sa-l faci sa se comporte aiurea, de parca n-ar faceo deja, oricum anuntama de next, abia astept>:)
Atat am avut de zis,
Bye Bye
heloo
Imi pare rau ca nu am mai aparut pe aici, nu am observat aparitia "Capitolului V", ca lasam un comentariu mai devreme. Repede a salvat-o Kiba pe Hinata, as fi vrut sa citesc lupta, sa vad cum anume le-ai fi realizat tu acea bataie. Dialogul... ulima replica a lui Kiba a fost buna... adica m-a lamurit in legatura cu un lucru pe care deja il stiam. De acum pot sa spun ce se intampla : Kiba o iubeste pe Hinata, Naruto devine gelos, Hinata o sa fie cu Naruto. Cam atat pana cum.
Sall l-a toata lumea.
Scuzati de aceasta mare intarziere dar am c-am fost prinsa intr-un loc unde nu am prea avut internet, plus ca prima oara cand am facut primul capitol actiunea mi s-a parut prea grabita asa ca l-am refacut, luand doar jumate din prima incercare.
Ok, sarevenim l-a treburile noastre.
Capitolul 6
Se spune ca dragostea este ceva minunat, mai ales cand doua persoane se lupta pentru tine dar in cazul meu, ar fi exact invers. Inima mea se bate pentru a afla cui ii este destinata dar se pare ca inca nu a reusit si nici nu cred ca v-a putea. Asta poate doar timpul v-a rezolva
M-a plimb pe aceea poteca intunecata alaturi de saten, cu gandul din cate se pare dus in alta parte. Privirea mea se atinteste asupra lui Akamaru care era ranit numai din cauza mea si tot nu pot intelege cine imi poate face asta. Daca nu as fi fost eu...dar cu siguranta nimic nu ar mai fi fost l-a fel si nu spun asta intr-un fel bun ci din potriva, tot ce mi se intampla este rau.
Timpul a trecut repede, astfel eu neobservand ca deja am ajuns in fata casei mele.
Imi i-au adio de l-a Kiba si ii urez mult noroc lui Akamaru. Nu stiu de ce dar nu as rezista sa-l vad pe Kiba suferind.
Pasesc incet dar nesigur in acelasi timp pe cararea ca m-a ducea spre acea usa aceea mare si maronie. Intru, indreptandu-mi pasii spre scarile ce duceau sus dar imediat ce ajung l-a jumatatea lor m-a i-a o stare de ameteala. In sfarsit am ajuns. Baia nu era departe asa ca hotarasc sa-mi fac un dus, poate macar atat m-a va mai potoli.
Deschid usa larg, privind in toata incaperea. Nu era cine stie ce. O chiuveta, dusul, oglinda si toate cele. Iar gresia, ce mai? Avea culoare aca un alb spalacit, asa cum sunt si ochii mei.
Intru in acea cupola de sticla, dand drumul l-a apa calduta in timp ce incetul cu incetul, trupul meu fin simpte niste furnicaturi. Incerc sa uit totul dar nu pot, este prea greu si mai ales prea dureros.
Ies din cabina, luand de pe suportul de langa ea un halat alb,invelindu-mi intregul corp cu el .Mmm, ce moale este, as sta cu el toata ziua dar niste adieri reci m-a fac sa m-a schimb repede.
M-a indrept repede spre camera mea. Deschid usa, aruncandu-mi privirea in toata incaperea incerc and sa gasesc ceva dar nu-mi pot da seama ce. Ar mai trebui sa fac ordine pe aici. Adica ar c-am fi nevoie.Haine aruncate peste tot pe unde vezi, patul nefacut iar lucrurile, nici nu mai spun, gasesti cate o carte sau mai stiu eu ce oriunde.
M-a indrept incet spre noptiera, intinzandu-mi mana dupa acel lucru micut ce-ti parea ca-ti zambeste si anume acea jucarie de plus pe care am primit-o de l-a nu stiu cine. O i-au si m-a indrept spre fereastra,asezandu-ma pe fotoliul din fata ei.
Ce vreme urata. Am auzit ca asa cum este vremea este influentata si starea ta de spirit si chiar are dreptate.Cerul cel albastru a devenit urat si de un gri inchis, norii s-au adunat astfel ca razele soarelui nu mai pot atinge pamantul, semn ca v-a urma o fortuna. Asa cum este vreme sunt si au, adica trista si posomorata.
Ridic incet jucaria in fata mea, neintelegand de l-a cine ar putea fi. Tot ce scria pe ea era un simplu "Te iubesc". Oare sa fie de la Kiba? Nu stiu de ce dar am un vag presentiment ca voi afla in curand.
Imi arunc din nou privirea spre fereastra, dorindu-mi ca cerul sa poata sa fie senin si de un albastru nemaivazut. Acel albastru ce doar o persoana il are si anume Naruto. M-a intreb oare ce face acum?
Probabil sta in pat si viseaza iar la Sakuar. Pare ciudat. Desi stiu ca nu are ochi pentru mine, nu pot renunta la el.Ceva m-a opreste dar nu-mi pot da seama ce. Si oare ce gasesc la el? Poate este c-am copilaros dar totusi este un prieten adevarat si daca vrea ceva, v-a obtine acel ceva prin munca. Si mai ales ochii,ochii aceia care odata ce te uiti in ei, te pierzi din realitate. Asa cred ca a reusit el s-a m-a hipnotizeze.
Si Kiba. De ce oare incepe sa-mi placa asa mult?Nu stiu cum as putea explica in cuvinte dar sunt sigura ca oricine care a fost indragostit tare greu si-a putut gasi cuvintele pentru a explica.
Mici picaturi incep sa apara din ce in ce mai repede si mai tare pe sticla transparenta, asta trezindu-ma la realitate.
Vremea este tare urata si incepe sa m-a intristeze din ce in ce mai tare.Mai bine a-s trage un pui de somn. Asa trece si timpul mai repede si imi mai odihnesc si eu mintea.
M-a ridic si trag perdele rosii pentru a fi mai intuneric in camera.
Ajung si eu in dreptul patului, pun animalutul l-a locul lui si m-a trantesc si eu direct in pat, fie el asa cum este. Nici nu-mi m-ai pasa daca vine cineva, este prea tarziu, de ce m-as mai schimba?
Noapte buna si vise placute.
ii cam scurt capitolul sau mi se pare mie
in fine, nu comentez, ma bucur ca ai adus un nou capitol, chiar a trecut ceva timp de la cel dinainte
pai, descrierea a fost buna, dar cred sincer ca se putea mai mult, ai avut capitole in care se vedea ca ti-ai dat mai mult silinta (sper ca nu te superi pe mine dar asa am impresia)
actiunea, pai nu-i grabita, nici nu avea cum daca te-ai asigurat tu sa nu fie
dialog, pai nu este, sti deja ca mie imi convine sa nu fie
ai ceva greseli, alea de tastare nu mai stiu pe unde is,
"Am auzit ca asa cum este vremea este influentata si starea ta de spirit si chiar are dreptate."
propozitia asta ii cam aiurea, exprimarea nu-i prea clara, adica am inteles la ce te-ai referit dar cred ca puteai exprima ideea mai frumos
"Ajung si eu in dreptul patului, pun animalutul l-a locul lui si m-a trantesc si eu direct in pat..."
" si eu" de doua ori intr-o propozitie, parca suna urat
cam atat, de data asta a trebuit sa fiu mai dura ca de obicei cu tine...
buna, am aterizat si eu p-aici
DEci, descrierea este bunicica. NU te supara, dar chiar se mai pot descrie sentimentele si ar fi iesit si un capitol mai lung si mult mai frumos. Desi ai facut progrese, se poate mai bine de atat. Actiunea nu e grebite. Greseli de taste am vazut pe acolo
Sa ma anunti de next, si daca nu comentez inseamna ca nu am avut timp
Zbye!! :bye:
hellooooooo
Imi cer scuze ca nu am "aterizat" pe aici de mai demult... dar credeam ca am comentat, nici nu mai stiu daca l-am citit mai inainte si am uitat de comentariu, nu ami stiu daca m-ai anuntat. Dar fie ... Este foarte frumos capitolul. Nu stiu, daca din cauza timpului trecut, sau chiar asa este, dar mi se pare ca ai evoluat, puteai sa folosesti dialog, si nu l-ai, altfel era in vag, descrierea este mult mai buna... Ideea este buna... Actiunea nu fuge, chiar a stat pe loc, ma si mir cum de s-a intamplat asta. Cam atat.
Ziua urmatoare veni repede insa as fii preferat sa nu mai fi aparut. Ma schimb rapid dar totusi cu o oarecare urma de lene, da, nu mai am chef de nimic dupa toate acestea. Ma uit pe fereastra sa vad ca afara este minutata vremea, saracutele mele flori, se pare ca sunt c-am ofilite, mai bine m-as duce sa le ingrijesc umpic.
Imi iau un baticas pe cap, o fustita in carouri, un tricou destul de subtire si mic care chiar ma avantaja iar in picioare niste sandalute negre.
Ma pornesc pe usa insa nici nu bine o deschid ca-l si vad pe Kiba. As fii vrut sa ma intorc inapoi in casa dar parca ceva ma obliga sa-i ies in cale.
-Hei Kiba, ce mai faci? Cum se simpte Akamaru?
Ma priveste adanc dar nu spune nimic. Ii poti citi destul de bine privirea incat sa-ti dai seama ca este pus pe ganduri, dar in acelasi timp este cu picioarele pe pamanat, dar dintr-o data numai ce ma trezesc la realitate inbratisata de el.
-Hinata, nu stiu cum sa-ti multumesc, datorita tie Akamaru se va face bine.
Ce veste buna, ma bucuram nespus dar totusi o urma de tristete era prezenta in sufletul meu. Cu siguranta daca nu eram eu nu s-ar fii intamplat niciodata asta. Insa parca totul este dat uitarii cu acea inbratisare.As fi vrut sa-l indepartez pe saten de mine dar ceva nu ma lasa, prea mult imi placea, poate pentru ca mi-l imaginam pe Naruto insa alea erau numai vise...
Nu trece mult timp ca apare chiar lupul in persoana de nu stiu unde. Ma indepartez repede de Kiba insa prea tarziu, pot sa jur ca ma vazut. Sta in fata noastra cu o privire direct atintita spre mine.
-Mai, mai, ce faceti voi doi aici?
-Discutam si noi aici, ce vrei?Nu-i treaba ta asta! incepu Kiba sa-i raspunde pe un ton nervos.
-Aham, si ce discutati de sunteti asa de apropiati, pot spune chiar imbratisati?
-Off Naruto, dar ce Dumnezeule iti pasa tie?
-Imi pasa!Si cu asta basta...
Nu-mi place sa-i vad cum se cearta, ma simpt asa de prost, mai ales ca este din cauza mea. Acei ochi albastrii se uita asa la mine, iar Naruto pare ca nu mai poate, are o privire care nu o vezi prea des, iti poti da seama ca i-ar pare rau. Nu-i mai pot vedea pe cei doi baieti fata-n fata cum se cearta.
-Incetati! strig eu ramanand pentru 2 secunde nemiscata dupa care fug in casa.
Cei doi ramasesera uimiti de reactia mea. Intru, trantind dupa mine si usa. Ma tip pe canapea, cu privirea atintita spre tavat. De ce toate astea? Chiar nu mai pot avea parte de umpic de liniste si pace? Atatea intamplari... atatea fapte... atatea... dar oare ce anume? Nici eu nu stiu ce mai vreau... As avea nevoie de o iesire, poate ma va linisti intr-un fel asa ca imi iau telefonul si dau cateva telefoane. Inchid dupa care ma pregatesc pentru iesire.
Ies din casa, avand grija sa o inchui dupa care pornesc la drum. Nici nu am apucat sa vad cat de repede a trecut timpul. Dupa vreo 10 minute, ajung si eu in dreptul unei cofetarii, intru dupa care merg pe coloarul din mijloc. Trec de 3 masute si ajung la cea unde se afla Ino cu Sakura. Ma asez si incepem sa povestim cate desi nu prea aveam puterea necesara pantru asta.
-Deci, care este planul fetelor? intreb eu pe amandoua.