Ce carte citesti acum? - Versiune listare +- Animezup - forum manga si anime (https://www.animezup.com/forum) +-- Forum: Diverse (https://www.animezup.com/forum/Forum-Diverse) +--- Forum: Biblioteca (https://www.animezup.com/forum/Forum-Biblioteca) +--- Subiect: Ce carte citesti acum? (/Thread-Ce-carte-citesti-acum) |
RE: Ce carte citesti acum? - Dont say Alvida - 09-12-2011 Salut! ma numesc Alexandra si cartea pe care o citesc acum,se numeste ''Invitatia la vals'' este scrisa de Mihail Drumes. Este vorba despre povestea de dragoste dintre Micaela si Tudor este o poveste cu multe intorsaturi de situatie pe care v-o recomand cu incredere .BYE! RE: Ce carte citesti acum? - Rain - 09-12-2011 Momentan citesc Sărutul Ispitei de Sandra Brown, o carte romance de care sunt mulţumită. Nu mă omor eu după tipul ăsta de cărţi, dar nici nu îmi displac. Am simţit într-un fel nevoia să citesc ceva romance aşa că am apelat la Dyx, ea are colecţia aia de cărţi xD Începutul a fost promiţător şi am continuat să o citesc. Personajele sunt frumos descrise iar povestea cu care se împleteşte şi titlu, m-a atras din prima. Acel sărut al ispitei a fost oferit în noaptea nunţii de către Josh, viitoarei soţii al angajatului său. Partea interesantă este că soţul ei va muri şi, bineînţeles, eu sper că va rămâne cu acel Josh. Înainte de această carte, am citit Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde pentru şcoală. Am văzut mai sus că altcineva a citit cartea de curând şi într-adevăr este frumoasă. Sfârşitul te lasă puţin cu ochii în soare şi, cel puţin pe mine, m-a cam enervat. Personajele, mai ales Dorian, au fost bine conturate, atât fizic, cât şi moral. Chiar merită citită!! be special, be you.
Fani forgot her stamp here! ^w^ RE: Ce carte citesti acum? - Utlaning - 10-12-2011 Am început duminică Procesul, de Kafka, ÅŸi cum probabil o să îl termin astăzi sau mâine, o să încep "Pe drum" (Kerouac) sau "O mie nouă sute optzeci È™i patru" ( Orwell) sau "Insuportabila uÈ™urătate a fiinÈ›ei" (Kundera). ÃŽn legătură cu Procesul, am început-o în aceeaÈ™i manieră în care îmi incep în mod normal lecturile, adică fără informaÈ›ii căutate în prealabil È™i doar cu firul subÈ›ire de idee pe care o aveam asupra cărÈ›ii din cultura-mi generală. Citind într-un final cartea, maniera simplă în care este scrisă (acÈ›iune brută, intercalată cu foarte puÈ›ine È™i scurte momente de analiză psihologică) È™i felul rapid în care evoluează firul narativ, toate astea combinate cu personajul universal în a cărui piele te transpui, faptul că nu există un preambul al acÈ›iunii - întâmplarea pentru care K. este condamnat- fac lectura sa fie usor mai greu de urmarit, din moment ce nu exista o idee pe care sa ti-o formezi pe tot parcurul lecturarii. Acesta este si motivul pentru care ar trebui/trebuie reingurgitata la o a doua citire. (Cred ca este suficient, nu imi place sa scriu recenzii decat dupa terminarea lecturii, si nici atunci.) RE: Ce carte citesti acum? - CyBeR - 11-12-2011 Roger Zelazny - Semnul unicornului Terminat rapid lucrarea lui Hugh Laurie si am trecut la ceva la fel de usurel, dar ceva mai prin curtea mea de acasa ca sa zic asa. Semnul unicornului e a treia carte din sera Cronicile din Amber, scrisa intre 1970 si 1990 (parca) de nenea de mai sus. Imi place sa zic ca seria chiar creste mult in ochii mei cu fiecare carte de care ma apuc. Desi adesea este cerut un real efort de imaginatie pentru a tine pasul cu imaginile absolut demne de LSD pe care autorul le invoca, gasesc ca se justifica fiecare pagina si fiecare bucata de descriere din carte. Jocurile zeilor nu mi-au parut atat de interesante de cand am citit in copilarie Legendele Olimpului (regret ca am renuntat la cartile in cauza...dar au fost pentru donatii, deci inima mi-e impacata). Desi nu atinge complexitatea si subtilitatea a ceva ce as gasi de exemplu in universul Malazan, intrigile sunt coapte interesant, ritmul e dement de cele mai multe ori iar Amber...Amber e o adevarata bijuterie a genului fantasy. Un taram al zeilor, al fiintelor ce pot manipula realitatea cu atat de putin efort incat orice e posibil sa intalnesti intre paginile cartilor. Pana acum, cat am citit din carte prezinta un mister interesant, mai ales pusa langa primele doua. Si imi face placere sa vad ca autorul chiar isi incordeaza aici talentele literare, mai ales pentru descriere. RE: Ce carte citesti acum? - Zyklon - 11-12-2011 Pai momentan citesc cartea primita de Mos Nicolae, Ecouri de dincolo de moarte de catre Johan Therion . Este o carte interesanta, cu toate ca nu prea imi plac mie insulele. Daca nu ma insel, face parte din Seria Neagra a romanelor politiste . Are aproape 400 de pagini, din care am ajuns la cea cu numarul 100. Imi place destul de mult, mai ales ca este invaluita intr-un mister. E destul de promitatoare pentru mine. Psycho XD RE: Ce carte citesti acum? - BloodyInnocence - 11-12-2011 Momentan citesc foarte multe povesti fan fiction dar in acelasi timp ma straduiesc sa termin Opiu de Colin Falconer. Colin Falconer este un autor foarte bun din punctul meu de vedere si se pricepe sa tina cititorul intr-un continuu suspans dandu-i diferite impresii doar ca mai apoi sa le distruga. Imi place cum reuseste sa descrie niste intamplari groaznice cu atata lux de amanunte facandu-te sa simti ca te afli printre personajele sale traind fiecare secunda cu ei. Opiu este o carte despre lumea triadelor din Asia, despre cum un pilot reuseste sa devina un mare traficant de droguri. Este plina de pericol, intamplari amuzante, dramatice, tragice si dragoste. Cartea este fascinanta si povestea te tine in priza, doar ca nu am eu destul timp sa reusesc sa o termin RE: Ce carte citesti acum? - Peppers - 12-12-2011 Wiii, ce geniale carti <3.-cel putin asa suna- Pãi, recunosc, stateam ca prost cu cititul si chiar nu ma fascina, insa vara trecuta am inceput cu niste carticele cam slabe, Zece negrii mititei si chestii de genu', dupa care pauuuzã si de curand am inceput sa citesc Contele de Monte-Cristo de Alexandre Dumas -cred ca multi ati citit-o- care e destul de draguta...tocmai am terminat volumul I si mi se pare mai cuuute decat anime-ul <3. Imiii place atat de mult stilul in care descrie Alexandre Dumas... :3 Ooo daa, si ador personajele. Stiu ca nu are asa mare legatura cu topicul, dar totusi, specific ca adesea am impresia ca urmeaza yaoi @_@. Cam ciudat. Il ador pe Edmond si Franz ... si contele... cu toate ca stau cam prost cu logica si nu-mi dau seama... Contele de Monte-Cristo e Edmond, nuu? -daaa, am ghiiicit!- In cazul asta, Abatele Faria a facut o treaba minunata. Prea minunata... Amn, si in ciuda descrierii lui Dumas, nu o suport pe Mercedes. Nu stiu ce-am cu saraca fata, dar eu nuuuu o suport. x)x Totusi, o data m-am gandit... oare aceste personaje chiar au existat? Adica Alexandre descrie asa de ... wow, incat parca esti acolo, parca vezi tot... RE: Ce carte citesti acum? - Agrona - 13-12-2011 Zilele astea am terminat de citit două cărÈ›i, È™i anume: Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde È™i Femeia nisipurilor de Kobo Abe. Cred că subiectul primului roman este cunoscut tuturor aÈ™a că nu îmi voi mai bate capul cu asta. Cum sunt, în general, înnebunită după cărÈ›ile autorilor britanici, e normal că È™i Portretul lui Dorian Gray mi-a plăcut foarte mult. Cu toate că e un personaj naiv È™i uÈ™or influenÈ›abil, e plăcut de cei din jur, fiindcă aceÈ™tia nu reuÈ™esc să-i citească caracterul în totalitate. L-am compătimit pe bietul Basil, fiindcă părea personajul cu cea mai multă conÈ™tiință din întreg romanul; îmi pare rău că a ajuns să sfârÈ™ească aÈ™a tragic È™i să se aleagă cu cadavrul dizolvat în acizi. Henry nu înceta să mă uimească. ÃŽmi plăcea enorm de mult de el, cu toate că avea niÈ™te teorii total deplasate; teoriile lui deplasate erau întărite cu argumente bine-gândite, aÈ™a că fără un argument la fel de bun nu i se putea demonstra că greÈ™eÈ™te. Mi s-a părut ciudat să-l văd temându-se, totuÈ™i. Atunci, la vilă, după ce James fusese omorât accidental iar el plecase înăuntru cu Dorian È™i îl întrebase care e secretul lui, de ce arată la fel ca atunci când s-au cunoscut... MăreÈ›ul Lord Henry se temea de bătrâneÈ›e. Excelentă carte. O lectură uÈ™oară È™i o recomand oricui vrea să-È™i petreacă după-amiaza într-un mod plăcut. Cartea lui Abe, pe de altă parte, e o lectură puÈ›intel mai grea È™i nu e genul de carte care să poată fi citită în orice împrejurare/ orice stare. Dacă vrei ceva care să te pună pe gânduri, dacă ai chef de meditat, atunci Femeia nisipurilor e o opÈ›iune. Personajul principal, un colecÈ›ionar de insecte, ajunge să fie prizonier într-un sat sărac unde furia nisipurilor miÈ™cătoare amenință pe toată lumea. Este găzduit de o localnică È™i, practic, forÈ›at de ceilalÈ›i să muncească pentru a ajuta la curățarea nisipului. ÃŽncearcă de nenumărate ori să evadeze, de fiecare dată fără rezultat, iar atunci când ii se oferă È™ansa să fugă îi face cu mâna în timp ce trece pe lângă el. Acest portret al adaptării la absurd are rolul de a-i îndemna pe oameni să-È™i pună întrebări în legătură cu lumea în care trăiesc, lume care la prima vedere pare acceptabilă, apoi te zguduie din toate părÈ›ile. Azi, la È™coală, fiindcă mă plictiseam în ore, m-am apucat să citesc Rashomon a lui Ryunosuke Akutagawa, care e de fapt o colecÈ›ie de 6 povestioare care conÈ›in elemente ale culturii È™i credinÈ›elor japoneze. E fascinantă so far. RE: Ce carte citesti acum? - Teh - 17-12-2011 -copy/paste de pe alt forum pt. că sunt într-o stare de lene deplorabilă, so va trebui să vă conformaÈ›i cu asta/ n-am niciun chef să scriu alte comentarii despre ce am citit right now, guess I am way too lazy. ce-am lecturat săptămâna asta. Am citit Fii demn! de Dan Puric, la sugestia profei mele de latină, ÅŸi mă bucur foarte mult că mi-a împrumutat cartea. Plănuiesc să citesc ÅŸi celelalte două cărÅ£i ale sale pentru că m-a marcat ceea ce am găsit între filele cărÅ£ii sale. Nu e vorba de un roman, o poveste... ci de o realitate, o realitate de azi ÅŸi poate ÅŸi de mâine ÅŸi o realitate de acum nu ÅŸtiu câţi ani. Nu prea sunt în dispoziÅ£ia necesară de a comenta despre o carte. Åži e greu să spui mi-a plăcut sau nu mi-a plăcut. Cartea în sine e genială prin ideile pe care le cuprinde ÅŸi este o notă biografică a românului, ca să zic aÅŸa, printr-un demers personal al lui Dan Puric, pe care - fără să vreau - citind filele cărÅ£ii sale, îl consider un om genial. M-a fascinat până m-a lăsat fără de cuvinte. Cartea o recomand "tuturor românilor" * laughs*. E ÅŸi inutil să mai zic 5/5. It was amazing. A răsculat în mine tot felul de sentimente ÅŸi m-a marcat prin tot ceea ce am găsit, nu doar prin faptul că omul este genial, plin de cultură ÅŸi inteligenţă ÅŸi patriotism, dar ÅŸi tot ceea ce transmite cartea sa, ideea - de fapt, ideile întâlnite acolo... ÅŸi tot ceea ce reuÅŸeÅŸte să facă prin niÅŸte simple cuvinte. Te cuprinde. Fără să vreau, după ce am terminat cartea, m-am simÅ£it mândră- __________________ Am citit astăzi Mic dejun la Tiffany de Truman Capote. Cu recenta comandă de cărÈ›i făcută, eu È™i colegele mele aveam fiecare câteva cărÈ›i pe bancă È™i am È™terpelit cărÈ›ulia de la o colegă È™i-am început să o lecturez în ora de franceză pentru că... ei bine, ce altceva să fac la ora de franceză în condiÈ›iile în care îi asculta pe cei ce nu aveau note È™i desigur aceasta e doar o scuză, aveam chef să citesc ceva È™i nu puteam să mă decid dacă să mă conectez la net de pe telefon È™i să citesc o piesă de teatru de-a lui Shaw sau pur È™i simplu să citesc cărÈ›ulia de la colega mea. Am optat pt. a doua variantă pentru că well it'a better to lose yourself in a book's file than in a webpage. Revenind la carte, a fost ... okay, ca să zic aÈ™a È™i sunt sigură că aÈ™ fi apreciat-o mai mult dacă aÈ™ fi citit-o în limba engleză, pentru că astfel chiar nu m-a impresionat prin stil sau replici sau descriere. Ce mi-a plăcut - este È™i evident - a fost personajul Holly Golight care a fost foarte simpatică È™i interesantă È™i ... să zicem „originalăâ€, dar acest lucru se revarsă doar asupra personalității ei È™i a lucrurilor pe care le face, deci să zicem că există anumite idei în cartea aceasta - okay, ceva mai multe idei. ÃŽn rest, nu m-a impresionat cu nimic È™i nici nu m-a atins în vreun mod special. Am oscilat între o stea È™i două stele, dar până la urmă am notat-o cu 2/5 pe goodreads. Ieri am citit È™i o piesă de teatru de-a lui George Bernard Shaw. Tot aÈ™a, eram la È™coală È™i mă plictiseam aÈ™a că am zis să citesc ceva È™i am citit The Devil's disciple È™i cred cu sinceritate că începe să mă pasioneze foarte tare George Bernard Shaw. ÃŽi ador stilul, deÈ™i nu am citit decât două piese de teatru de-ale sale, pur È™i simplu îmi place, îi ador replicile È™i face ceva cu personajele... pur È™i simplu stilul lui este în concordanță cu gusturile È™i dorinÈ›ele mele în literatură, sau în piese de teatru, you could say that. The Devil's disciple este o piesă foarte interesantă È™i plăcută, nu mi-a plăcut la fel de mult ca Pygmalion, dar tot mi-a plăcut È™i i-am dat 5/5 pe goodreads pentru că nu m-am putut abÈ›ine. Mi-au plăcut personajele, ideile È™i îndeosebi stilul. Săptămâna aceasta am mai citit È™i Carrie de Stephen King. Am tot auzit de el - idei, impresii, opinii, critici È™i aÈ™a mai departe È™i cum my friend has the book, am rugat-o să mi-o împrumute È™i mie să o citesc. Mi-a spus că e interesantă È™i cum că ar fi inspirată din viaÈ›a reală. Okay, mă gândeam cu siguranșță la o poveste horror care o să mă facă să mă adâncesc puternic în paginile cărÈ›ii È™i să fiu fascinată până la refuz aÈ™a cum se întâmplă cu operele... scary, let's say, eu mă speri foarte uÈ™or È™i îmi place, anyway. Cartea nu a fost o dezamăgire, doar că eu mă aÈ™teptam la altceva È™i aveam aÈ™teptări mai mari, să zic aÈ™a. TotuÈ™i o consider o carte „particularăâ€, dacă aÈ™a ceva este posibil. Pur È™i simplu nu cred că pot să apreciez stilul È™i capacitatea adevărată a autorului în literatură - horror sau de altfel, raportând detaliile la cartea aceasta. Pur È™i simplu o consider detaÈ™ată, să zic aÈ™a, de stilul lui Stephen King, ceea ce este oarecum ciudat având în vedere că nu am mai citit nimic de acesta, însă aÈ™a simt. Pur È™i simplu este o carte strict particulară, strict Carrie, cartea este un personaj, personajul este cartea È™i aÈ™a mai departe, de parcă ar exista fără voinÈ›a altcuiva È™i fără implicaÈ›ia autorului. Știu că sună extraordinar de ciudat, dar aÈ™a consider eu. I-am dat 3/5 pe goodreads, pentru poveste È™i pt TK, dar nu o consider o carte de 3/5 ci mai degrabă 2/5, din punctul meu de vedere È™i raportată la gusturile mele È™i poate chiar È™i la starea de spirit pe care am avut-o când am lecturat-o. Mă apucasem azi È™i de „Pe drumuri de munte†de Calistrat HogaÈ™, dar după 100 de pagini am realizay că nu am chef să citesc cartea, că mi-e lene, că mă dor ochii de mor È™i că nu am chef decât să îmi pun capul pe pernă È™i să dorm, ceea ce - din păcate - nu am făcut, dar nici de citit nu am mai citit È™i o consider o lectură pierdută, chiar dacă opera în sine nu mi-a displăcut. RE: Ce carte citesti acum? - Agrona - 19-12-2011 Acum citesc Emma a lui Jane Austen. O mai începusem astă vară, numai că, cum nu eram in the mood pentru romanÈ›e, am zis s-o las pe altă dată. Primă dată încercasem s-o citesc în română, acum o citesc în engleză. E o carte simpatică, ba chiar una dintre cele mai bune cărÈ›i ale lui Austen, if I may add; Personajul principal, o tânără pe nume Emma Woodhouse, care locuieÈ™te împreună cu tatăl ei, se ocupă de match-makingul persoanelor cu care intră în contact, fără să se gândească la potenÈ›iali parteneri pentru ea. La un moment dat se împrieteneÈ™te cu o individă numită Harriet Smith (which is not that smart of a girl) căreia încearcă, de asemenea, să-i găsească un partener. Un vechi prieten al Emmei, Mr Knightley, îi atrage de fiecare dată atenÈ›ia că prietenia ei cu Harriet nu aduce niciun beneficiu niciuneia dintre ele; Harriet observă apropierea dintre cei doi È™i-o împringe pe Emma să-È™i accepte sentimentele pe care le posedă pentru minunatul Mr Knightley. O iubesc pe Austen, e o autoare nemaipomenită. Singurul ei defect e că de fiecare dată creează personajele masculine perfecte. La început am fost fascinată de Mr Darcy, în Mândrie È™i prejudecată, iar acum vine Mr Knightley în forță din urmă. |