Animezup - forum manga si anime

Tu chiar vrei sa iau foc. Nu de alta, dar vad deja stelute verzi...si tiuit prin urechii, gandindu-ma la ce va fi si ce va afla Shuichi.
Daca ar fi sa dau o nota eu ti-as da 100...si asta mi se pare mica.
Succes.

Furtuna


Dupa o zii absolut incendiara,intunericul ingropa muntii intr-o haina neagra.Vantul rece sufla usor printre frunzele arborilor inalti,smulgand usor frunzele acestora.Luna misterioasa vegea asupra paradisului ce parea sa fie cufundat intr-un somn adanc.In vila,cei doi iubiti se odihneau in patul moale si mare,acoperit cu lenjerie alba de matase.
-Yuki!Striga Shuichi in timp ce privea lumina din varful muntelui care parea sa clipeasca.
-Ce mai vrei?Raspunde novelistul intrigat.
-Imi este foame.Vine replica plina de blandete a cantaretului.
-Dute si mananca.Cred ca mai sunt niste pungi de chipsuri in rucsac.Raspunde Eiri schimband nostalgic canalele televizorului.
-Tu vrei?Intreaba Shu in timp ce cauta hrana.
-Eu nu mananc porcarii.Raspunde scurt romancierul.
-"Eu nu mananc porcarii"...ce sa-ti spun.Spune solistul mofturos.
-Ai comentat ceva,Shuichi?Intreaba scriitorul ridicand din spranceana.
-Cine eu?Bineinteles ca nu!Raspunde cantaretul chicotind.
In timp ce rontaia chipsuri,solistul vorbea cu Eiri,nestiind ca acesta,din cauza oboselii acumulate,dormea de ceva timp.
-Cum iti spuneam...Yuki?Ai adormit deja?Cat de nevinovat si angelic esti atunci cand dormi.Spune cantaretul privindu-l cald pe novelistul care era in tara viselor.
Dupa ce a terminat de servit "cina",Shuichi s-a grabit sa mearga la baie pentru a se spala pe maini,dar fara sa isi dea seama ca gresia era uda,a alunecat,facand un zgomot infernal si astfel trezindu-l pe romancier.
-Au!Striga solistul plangand.
-Ce ai facut?Intreaba novelistul buimac.
-Am cazut.Yuki,ma doare rau!Spune cantaretul in timp ce isi stergea lacrimile ce pareau sa nu se mai opreasca sa curga din ochii lui tristi.
-Copil neatent ce esti.Trebuia sa iti dai seama ca este apa pe gresie de cand am facut baie.Vino in pat sa te vindec.Spune Eiri luandu-si iubitul ranit in brate si asezandu-l pe pat.
-Ce faci?Nu pune spirt ca ustura!Striga Shu muscand din perna.
-Este necesar sa dezinfectez rana.Altfel se poate agrava,si cine stie ce se poate intampla.Raspunde scriitorul sufland usor peste rana.
-Cand tu esti alaturi de mine,orice rana este o alinare.Spune cantaretul privindu-l pe novelist in ochii.
-Gata.Ti-am bandajat genunchiul.Acum hai in pat sa dormim.Presimt ca va venii o furtuna ingrozitoare.
-De ce spui asta?Intreaba solistul speriat.
-Arunca-ti o privire spre cer.Raspunde novelistul tinandu-si iubitul in brate.
Intr-adevar,cerul instelat al noptii era plin de norii furiosi care pareau sa nu aduca nimic bun.Pana si astrul noptii era acoperit.
-Yuki,imi e frica!
-Stai linistit.Cat timp esti cu mine,nu ti se poate intampla nimic.Acum hai sa dormim.
-Bine,dar sa nu te intorci cu spatele la mine.Spune solistul tremurand.
Nu dupa mult timp incepu o ploaie foarte puternica.Tunetele cutremurau muntii,iar fulfgerele luminoase brazdau cerul negru.Era o panorama apocaliptica.Si ca meniul sa fie complet,un tunet puternic zgufui statiunea,facandu-l pe Shuichi sa tipe.
-Yuki!Spune acesta sarind din pat.
-Ce s-a intamplat?
-Imi este frica!Spune cantaretul tremurand ca o pisica.
-Nu imi vine sa cred cat de tare te poate speria un biet tunet.Spune scriitorul zambind usor.
-Numai rade de mine!Tie de ce iti este frica?
-Mie?Nu imi este frica decat de Dumnezeusi de nenorocitul de redactor.Raspunde Yuki razand cu pofta.
-Iti bati joc de mine.Spune Shu facand pe suparatul.
-Vino la mine in brate.Si te voi face eu sa uiti de aceasta teama nejustificata.
Romancierul il apuca pe Shuichi de barbie si il saruta cu putere.Cantaretul era atat de implicat emotional in acel sarut,incat uita de furtuna care parea fara sfarsit ce se desfasura afara.nici tunetele si nici fulgerele nu il puteau face pe cantaret sa intrerupa acel moment in care pasiunea si iubirea dominau atmosfera.

Saracul Shuichi. A cazut si s-a lovit. Norocul lui cu Yuki, care e medicul sau personal.
Asa deci, daca te temi de tunete si fulgere, cel mai bine e sa fii in bratele iubitului.

Dupa Furtuna


Dupa o noapte agitata,soarele a rasarit din nou in minunata statiune de munte.Picaturile de ploaie se evaporau usor de pe acele verzi ale brazilor falnici.Pasari mici zburau deasupra vilei romancierului.Totul era atat de linistit.Razele aurii si calde mangaiau chipul adormit al cantaretului.Cand ochii lui movi s-au deschis,au intampinat o panorama minunata:un Yuki Eiri imbracat doar intr-un sort alb,cu parul ciufulit,stand rezemat de geam si fumand linistit o tigare.
-Buna dimineata.Spune Shu cascand.
-Neatza somnorosule.Raspunde scurt scriitorul.
-De ce te uiti atat de atent pe geam?Intreaba solistul curios.
-Ma tem ca astazi nu vom putea iesi nicaieri.Raspunde romancierul in timp ce isi trecea mana prin parul blond.
-De ce?Este atat de frumos afara.Spune shu in timp ce privea nedumerit peisajul de dincolo de geam.
-Acum este placut,dar se pare ca furtuna de aseara a lasat urmari:noroi si cativa arbori care au rupt firele de electricitate.Raspunde Eiri oftand.
-Pai si ce facem toata ziua in casa?Intreaba Shu cu o fata de copil nevinovat.
In acel moment novelistul il privii cu niste ochii plini de dorinta si pasiune,cum numai el putea sa priveasca pe cineva in felul acesta.
-Tu ce crezi?Intreaba Eiri lingandu-si usor buzele.
-Ne uitam la televizor!
-Prostule,ai uitat ca nu avem electricitate?
-Nu se poate asa ceva.Spune Shu smulgandu-si parul roz.
-Ba da.Din pacate pentru tine,din fericire pentru mine.Spune scriitorul cu un zambet pervers pe chip.
-De ce spui asta?
-Nu conteaza.Vino pana la mine.Spune novelistul privind in continuare pe geam.
Shuichi se apropia usor de Yuki,care semana cu un tigru gata sa isi sfasaie prada lipsita de aparare.
-Urca-te pe masa.Spune Eiri cu o voce autoritara.
-De ce?Intreaba confuz solistul
-Am spus sa te urci pe masa.Repeta novelistul cu acelasi ton autoritar.
Cantaretul s-a conformat poruncii primite din partea iubitului sau,si cu tragere de inima se urca pe masa maro,construita din lemn masiv.Scriitorul se apropie de el si prinzandu-i picioarele intre ale lui,incepu sa ii deschida usor nasturi de la bluza de pijama.Cantaretul se inrosii precum racul,si incepu sa tremure in fata blondului care ii furase inima.
-Spune-mi ca nu iti doresti sa fii al meu.Spune scriitorul in timp ce il saruta pe gat pe Shu,care,tremura mai tare ca niciodata.
-Yuki...
-Ba da.De ce sa neg?Spune solistul muscandu-si buzele de placere.
Eiri il lua pe Shuichi in brate,si il aseza pe pat.Corpul lui era asezat peste cel al cantaretului,putand simtii viteza cu care bate inima acestuia.Romancierul indeparta bluza de culoare alba ce acoperea trupul lui Shu,sarutandu-i in continuare buzele tremurande.Dar cand totul devenea mai pasional,se auzii o ciocanitura in usa vilei.
-Cine este nenorocitul care ma deranjeaza in asemenea moment.Vin imediat.Spune Eiri in timp ce isi lua nervos camasa pe el.
Putin iritat ca a fost deranjat intr-un moment de maxima intensitate,scriitorul deschide usa de culoare alba a casei.
-Buna ziua domnule.
-Buna ziua.Raspunde Yuki politicos.
-Am venit sa va anunt ca pana de curent va mai dura cel putin astazi.
-In regula.Atat?Intreaba Eiri plictisit.
-Da domnule.Ma scuza-ti pentru deranj.O zii placuta.
-La revedere.
Dupa ce inchise usa,romancierul se intoarse la Shuichi,care il astepta cuminte.
-Sa continuam unde am ramas.Spune novelistul dandu-si camasa jos.
-Ce vroia domnul acela?Intreaba Shu curios.
-Sa imi spuna despre pana de curent.Acum lasa-l pe omul acela si sa continuam unde ramasesem.Spune scriitorul cu un zambet siret pe chip.
Pasiunea dintre cei doi crestea cu fiecare minut care trecea.Fiecare sarut al romancierului lasa o urma adanca pe corpul solistului,care,se simtea in al noualea cer.Atingerile lui Yuki erau pe cat de blande,pe atat de pasionale.Picaturile de transpiratie udau asternutu alb,care,pastra urma iubirii dintre cei doi.Noaptea abisala se lasa peste muntii falnici,acoperiti cu brazi verzi si inalti.Luna se ridica din nou pe tronul ei,luminand cerul negru al noptii.



*

* *



Dupa o noapte fierbinte,in care pasiunea si iubirea au dominat atmosfera dormitorului,Yuki a fost trezit brusc de un zgomot puternic.Buimac,a inceput sa intrebe:
-Ce s-a intamplat?
-Cred ca o sa ma omori.Spune Shu inghitind in sec.
-Ce ai facut?Intreaba romancierul speriat.
-Ti-am scapat laptopul.Raspunde solistul schitand un zambet.
-Ce ai spus?Cine ti-a dat tie voie sa pui mana pe el?Striga romancierul facand sa rasune vila.
-Am vrut sa citesc una dintre nuvelele tale,dar l-am daramat din greseala cu cotu.Spune solistul cu parere de rau.
-Nu poti sa stai fara sa distrugi ceva?Nu ai stare?Triga novelistul nervos.
-Iarta-ma Yuki.A fost un nefericit accident.
-Sper ca nu a patit nimic.Pentru ca daca s-a intamplat excat contrariul,iti garantez ca vei plati scump.
Shuichi era atat de speriat de amenintarea venita din partea romancierului,incat nu mai era in stare sa ii spuna acestuia care a fost urmarea cazaturii.
-Pai stii...
-Ce sa stiu?Spune scriitorul ajuns la exasperare.
-I se cam misca ecranul.Si i-a sarit un buton.Spune Shu simtitnd cum il trec valuri de caldura.
-Poftim?Cred ca in acest moment iti arde de glume.Adu-l imediat la mine.
-Bine.Eu ma duc sa iau ceva de mancare.Spune solistul incercand disperat sa gaseasca o iesire din aceasta situatie.
-Pleaca pana nu ma enervez mai mult decat trebuie.
-Am plecat.Spune cantaretul iesin din camera.
Dupa plecarea lui Shu,Eiri a constatat cu stupoare ca ecranul s emai tinea intr-un sururb,si ca ii sarise tri butoane,nu unul,cum mintise Shuichi.Cu nervii intinsi la maxim,Yuki incepu sa strige prin camera.
-Sa nu te mai intorci,ca te omor!
Intre timp,solistul se apropia usor de camera unde se afla cel mai nervos barbat din intreaga Japonie.Cu pasi marunti,Shu intra in camera.
-Am sos...
Dar nu a mai putut termina propozitia.Privirea ucigatoare a romancierului ii strapunse corpul,infigandu-se exact in inima.
-Ia loc pe fotoliu.Spune calm novelistul.
-Stii Yuki...
-Am spus sa iei loc.
-Bine.Spune cantaretul conformandu-se poruncii primite de la Eiri.
-Stii ce ai facut,nu?Pe langa faptul ca mi-ai stricat laptipul,m-ai mintit.Spune acesta trecandu-si mana prin par.
-Mi-a fost teama.Privirea care ai avut-o cand ai auzit ca l-am scapat,nu as mai vrea sa o vad niciodata.Spune Shu tremurand.
-Drept pedeapsa,nu te voi bate.
-Ce bine.Raspunde solistul usurat.
-Ceea ce iti voi face va fii mult mai rau.Urmatoarele patru zile cat mai stam aici,nu vei mai dormi langa mine.Fotoliul pe care stai este destul de confortabil.
-Nu imi poti face asta.Spune Shu suparat.
-Ba uite ca pot.Si multumeste-te ca nu te pun sa imi iei laptop nou.A,astazi nu mananci.
-Nu pot trai fara hrana.
-Incearca si ai sa vezi ca nu e asa greu.Asta e pedeapsa care o meriti pentru ca te bagi in lucrurile mele.Eu ma duc sa ma plimb.Spune romancierul in timp ce lua cheile de la masina.
-Vin si eu.Spune Shu ridicandu-se de pe scaun.
-Nu vii nicaieri.Ai uitat ca esti pedepsit?Vin mai tarziu.Pa si vezi ce faci.
Yuki plecase.Shuichi nu putea sa creada ca iubitul sau se tinu de cuvant si il lasa singur in camera.Fara hrana,fara curent,doar el si constiinta lui.Ajungand la masina,Yuki se gandea ca poate a fost prea dur cu bietul Shu,care,nu vroia decat sa ii citeasca nuvelele.Dar nu exista cale de intoarcere.
Intunericul se lasa usor peste statiunea montata.Dupa cateva ore petrecute afara,Yuki se intoarse acasa.
-Unde ai fost?M-am ingrijorat.Spune Shu trist.
-Sa ma plimb.Acum vreau sa dorm.Raspunde romancierul scurt.
-Si eu ce fac?Intreaba solistul confuz.
-Tu dormi pe fotoliu.Asa am spus,asa ramane.Raspunde novelistul cu un ton autoritar.
Nemaiputand contesta decizia romancierului,Shuichi se aseza pe fotoliul de culoare maro.Nu dupa mult timp,vocea solistului se auzea in camera linistita.
-Yuki.
-Ce mai vrei?Intreaba romancierul iritat.
-Imi este frig.Raspunde Shuichi cu vocea tremuranda.
-Ia o patura si inveleste-te!Acum taci si lasa-ma sa dorm.
Pe la ora doua noaptea,Yuki se trezii sa bea un pahar cu apa.Cand se intoarse din bucatarie,isi zarii iubitul chircit pe fotoliu,dezvelit si tremurand de frig.Fiindu-i teama ca va racii,Yuki si-a calcat pe mandrie si l-a luat pe Shu in pat.Pret de cateva minute,romancierul l-a privit pe solist cum dormea.Era atat de cuminte,de inocent.Eiri a trebuit sa isi muste buzele din cauza dorintei de necontrolat care incepea sa puna stapanire pe el.Somnul incepea sa puna stapanire pe novelist,care,isi lua iubitul in brate si adormii imediat.


Vreau sa va dau o veste:Gravi Fic se aprope de final.Am vrut sa aman pe cat de mult posibil...dar nu se mai poate.

Sa stii ca se spune nuvelist, adica scriitor de nuvele. In rest este excelent. Ai un aliat puternic de partea ta, care m-a convins sa trec pe-aici. Am citit capitolul tau si sunt dezamagita ! Vroiam mai multa descriere !

[edit aly] hai miss nuvelista sa facem spam

In anime apare cuvantul "novelist".Si in legatura cu descrierea....daca ai fii citit capitolele anterioare,ai fii vazut ca am descris acolo vila si toate celelalte lucruri.Ce rost ar mai avea sa le descriu inca o data;)Ja Ne!

Ce a facut Shu? I-a deplasat ecranul laptopu-lui si i-a sarit si trei taste... ... Hm! Si drept pedeapsa doarme pe fotoliu?
Dar rau l-a suparat pe Yuki.

Ma bucur ca Yuki l-a luat cu el in pat ca sa nu inghete puisorul (Shuichi).

Abia astept sa vad ce se mai intampla. Sunt ca ai anuntat ca in curand se va termina...Ce pacat!

Te pup.

Vacanta se sfarseste


In jurul orei 7.00,Shuichi a fost trezit brusc de un zgomot puternic se auzea de afara.Temator,cu miscari usoare si cu vocea tremuranda,il trezii pe Yuki care era cufundat intr-un somn adanc.
-Yuki.Trezeste-te!Spune Shu tragandu-l de par.
-Ce vrei?Sper ca ai un motiv foarte bun pentru care m-ai trezit.Raspunde romancierul ciufulit.
-Ce se aude?Intreaba cantaretul privind printre jaluzelele albe ce acopereau ferestrele mari ale dormitorului.
-Ploua.Spune Eiri bagand capul adanc in perna.
-Cum adica ploua?Vine replica solistului care tremura de frica.
-Uita-te pe geam si lasa-ma sa dorm.Daca nu,iti jur ca te dau afara!Spune scriitorul exasperat.
Cu pasi marunti,Shuichi s-a apropiat de fereastra mare a dormitorului.In momentul in care a tras draperia alba ce cadea grea pe podeaua rece,acesta a constatat cu stupoare ca cerul varsa lacrimi reci si dese.Nu se putea vedea la doi metri inainte din cauza ploii abundente.Intorcandu-se cu viteza in pat,incepu sa strige in urechea romancierului care incepea sa isi piarda cumpatul.
-Yuki!Ploua foarte tare!Striga cantaretul sarind in pat.
-Shuichi!M-ai trezit la ora sapte sa imi spui cat de tare ploua afara?Nu este suficient ca maine ne intoarcem acasa si ma tot voi trezi la aceasta ora?Striga scriitorul ajuns la capatul rabdarii.
-Bine.Iarta-ma.Ma pot uita la televizor?Intreaba cantaretul cu un chip angelic.
-Uita-te.Dar sa il dai incet.Te avertizez ca daca ma mai trezesti o singura data,te dau afara,in ploaie!
-Am inteles.Spune Shu luand telecomanda asezata pe dulapiorul alb.
Cantaretul a deschis televizorul,si pentru ca a nimerit o emisiune in care nu prea se vorbea,a uitat sa modifice volumul,care era la maxim.Dintr-o data,o melodie rock a intrerupt emisiunea,zguduind casa.Din cauza zgomotului infernal,romancierul s-a trezit brusc,cazand din pat.
-Cretinule!
-Iarta-ma Yuki.Am uitat sa il dau incet.Spune solistul mancandu-si unghiile de frica.
-In momentul asta iesi afara si ma lasi sa dorm.
-Dar ploua si este frig.Spune Shu privind lung ploaia ce cadea cu o repeziciune incredibila.
-Nu ma intereseaza.Poate asa iti gasesti locul.Vine replica scriitorului inainte sa isi puna perna pe cap.
Cantaretul s-a conformat poruncii novelistului,si a iesit afara din vila.Neavand unde sa stea,s-a asezat pe bancuta asezata in partea dreapta a usii.Picaturile cadeau nestingherite pe corpul lui tremurand,iar tunetele parca coborau din varful muntilor pana la baza lor,strapungandu-i.In dormitor,Yuki isi amintii ca solistului ii este teama de asemenea fenomene meteorologice,si se hotara sa il primeasca in casa.
-Shuichi?Spune scriitorul bland.
-D...D...Da?Vine replica cantaretului care tremura de frig.
-Hai inauntru.Cred ca ti-a ajuns sa privesti ploaia.
-Multumesc Yuki.Raspunde Shu ridicandu-se usor de pe bancuta.
Dupa ce solistul si-a schimbat hainele ude,s-a asezat usor langa Eiri,care,il privea lung.
-Acum hai sa dormim.Macar cateva ore.Spune scriitorul inchizand ochii.
-Ma iei in brate?
-Acum ce crezi ca fac?Spune novelistul imbratisansu-si iubitul.




*


* *



Dupa mica discputa avuta in dimineata respectiva,soarele s-a ridicat din nou pe cerul senin si plin de norisori pufosi si albi.Razele calde mangaiau chipul adormit al cantaretului,care,se parea ca nu mai vroia sa se trezeasca.
-Shuichi!Trezeste-te.Nu stau toata ziua dupa tine.Spune romancierul fumand linistit o tigare.
-Mai vreau sa dorm.Raspunde Shu intorcandu-se cu spatele la Eiri.
-Acum tu vrei sa dormi?Acum cateva ore eu eram cel care iti spune-a acest lucru.Ridicate din pat.
-Nu vreau...
-Nu vrei?Poate urmatorul lucru te va revigora.Spune novelistul zambind.
Un singur pahar de apa rece aruncat peste frumosul adormit a fost indeajuns pentru a se trezii imediat.
-Yuki!Striga Shuichi trecandu-si mana prin parul ud.
-Ce?Dute si fa un dus.Spune romancierul inchizandu-se la nasturii albastri ai camasii.
-In regula.Dar de ce m-ai udat?Intreaba cantaretul curios.
-Pentru ca nu te trezeai.
-Credea-m ca imi vei da un sarut.Spune solistul clipind.
-Data viitoare te voi trezi cu asta.Spune novelistul dandu-i un pumn in cap lui Shu.
-Ma doare bruta!Striga acesta mangaindu-si crestetul lovit.
-Grabeste-te.Astazi vreau sa mergem in parcul de distractii.
-Ce bine!Mergem la gargarite!Striga Shu in timp ce sarea in pat.
-Daca mai urli,te leg de pom!Vine replica lui Yuki care cauta cheile de la masina.
Dupa ce Shuichi si-a facut baia matinala,cei doi au servit micul-dejun.Cum solistul avea prostul obicei sa manance anapoda,nu s-a putut abtine sa nu il enerveze pe Eiri cu meniul lui atat de diversificat.
-Vreau inghetata!Spune cantaretul agitandu-se pe scaun.
-Esti cretin.Este mic-dejun!In nici un caz desert.Vine replica romancierului care rasfoia meniul.
-Si ce?Eu vreau inghetata.
-Daca ma mai stresezi mutl,te las aici.
-Bine.Mananc ce mananci si tu.Spune cantaretul nemultumit de raspunsul primit.
In momentul in care micul-dejun le-a fost adus,Shuichi a inceput sa comenteze cu privire la mancarea comandata de romancier.
-Ce?Tu mananci friptura si mie mi-ai dat porcariile astea?
-Este o masa consistenta:ceai,branza topita,un ou fiert si sunca presata.Spune romancierul in timp ce taia linistit carnea
-Porcarii!
-Mananci sau te intorci in casa?
-Bine...fac cum zici tu.
Dupa ce cei doi au servit micu-l dejun.Au plecat spre parcul de distractii.Imediat cum au ajuns acolo,Shuichi a inceput sa topaie si sa strige ca un copil de cativa anisori.
-Vreau inghetata,vata si vreau la gargarite!
-Vreau sa taci?Este posibila aceasta minune?Spune novelistul iritat.
-Bine.Unde mergem?Intreaba Shu curios?
-Unde oare?In carusel.Raspunde Eiri cu un zambet sadic pe chip.
-Nu Yuki!imi este frica.Raspunde cantaretul tremurand.
-Esti cu mine.Hai sa ne luam bilete.
Cei doi indragostiti s-au imbarcat in cel mai intortocheat carusel din intregul parc.Simtind o senzatie ciudata,Shu si-a anuntat iubitul care,isi aranja linistit niste suvite care se incapatanau sa cada pe fruntea lui.
-Yuki,imi este rau.Spune solistul simtitnd ca ii vine ameteala.
-Nici o problema.Iti trece imediat.Am pornit!
In timp ce Shuichi tipa ca o pisica speriata,Eiri se relaxa si radea pe seama iubitului sau care,mai avea putin si plangea.Imediat cum au coborat din carusel,Shu a fugit spre cea mai apropiata toaleta,unde a varsat tot micul dejun.Speriat ca i s-a intamplat ceva,romancierul s-a dus la el sa vada ce i s-a intamplat.
-Cum te simti?Spune acesta ingrijorat.
-Vreau acasa.Raspunde cantaretul plangand.
-Bine.Sa mergem.
Imediat ce cei doi iubiti au ajuns acasa,Shu a fugit in dormitor si s-a trantit in pat.Yuki,vazandu-l ca ii este intr-adevar rau,a inceput sa il mangaie si sa ii sarute obrajii ingropati in lacrimi.
-Hai sa te imbrac in pijamale si sa stai in pat.Spune novelistul cu o blandete deosebita in voce.
-Bine Yuki.Faci tu bagajul?Intreaba Shu in timp ce isi lua pastila.
-Da.Trebuie sa ne culcam devreme.La ora 5.00 ne trezim si plecam inspre Tokyo.
-Bine.Eu ma culc.Sper sa ma simt bine maine dimineata.
-In regula.Noapte buna Shu.Spune scriitorul in timp ce inchidea valiza.
Dupa ce bagajele au fost facute,romancierul s-a asezat usor in pat,langa Shuichi care,dormea profund.Chiar daca ii era greu sa recunoasca,Yuki era constient de faptul ca viata fara Shuichi ar fii o insiruire de zile lipsite de rost si de un anumit scop.

Cu asta :

m-ai terminat ! De ce-i e greu lui Yuki sa-i spuna lui Shu ca-l iubeste ?
De ce ii este atat de greu sa spuna Te iubesc ?

Vrei sa ma faci sa plang si mai tare decat plang acum ?!