Animezup - forum manga si anime

In acest topic orcine isi va putea posta creatiile lirice sau epice in versuri .

Ea

A fost o data, nu demult, un inger pe pamant
Cu aripi de matase ce fosneau in vant.
Rochia-i era invaluita in roua diminetii
Si aducea cu ea parfumul vietii.

Cu fosnete de brad, cu zambetul pe fata,
Aceasta cobora din ceruri in zori de dimineata.
S-aduca roua, ca-n orisicare zi,
Dar cand se uita, pe el il intalni...

De atunci ei se vedeau in fiecare seara,
Sub lumina stravezie a lunii de afara
Tousi ceva le tulbura pacea, armonia
Le aduse tristetea si urgia.

O fata simpla, inalta si bruneta
Cu ochi stralucitori si chiar putin cocheta,
Privea din umbra, arzand de gelozie
Aceasta-n locul ingerului vrand sa fie.

Sa scape de el ori ea aceasta se gandi,
Si nu gasea raspunsul, si-l cauta mereu.
Intr-un final isi zise: De nu este al meu, nu e al nimanui,
Si-l otravi...

Cand afla vestea, ingerul fugi
Si pierdu mormantul fostului ei iubit.
Atunci deznadajdui
Din alb in negru aceasta deveni...

Peste un timp dori sa vada crucea lui,
Dar se pierdu , nu mai gasi mormantul.
Si disperand mai tare ca oricand, dorind sa il gaseasca
Pleca in lume, sperand sa reuseasca.

Daca vreodata un strigat in noapte,
Va va speria transformanduse-n soapte.
Un gand inghetat cand treci prin cimitir,
O lumina cuprinsa de zefir...

O lacrima moarta, un zambet inert,
Un lucru in aer extrem de incert.
O floare ce cade din neant,
Totul ti se pare inghetat...

De vei simti pe cineva langa tine,
Ce te va face sa nu te simti bine,
Un obiect spart, un vis cazut,
Sigur e ea in cautarea mormantului pierdut...

Edit: ideea topicului e sa postati si voi poezii ^^""

foarte interesanta... si lunga O.o ... imi plac rimele... cuvintele se potrivesc peeeeerfect .. apoi figurile d stil si combinatiile ... WOOOOW WOW WOW ..... sooper nice.. doar ca aduce putin a naratiune.. ft putin.. la partea c dorinta de a revedea crucea.. sau pur si simplu mi se pare mie ^o^..

deci ti-am mai spus si o so repet la nesfarsit... esti foarte talentata poate o sa fi un nume mare in ale poeziei cand vei fi mare,,, trebuie sa trimiti poezia asta la revista scolii.... zby....

Cea mai recenta ( m-a traznit inspiratia ieri xD ):

Reflectiile unui suspin

M-am saturat de atata ignoranta,
ca ceva inutil, fara importanta.
Sa ma calce toata lumea in piciorae,
Sa fiu batut,
Taiat
Mutilat,
Dar sa raman tacut.
Lumea ma arde fara pic de mila,
Isi varsa nervii pe mine,
Adeseori raman fara lumina.
Si cand ma ridic din propria-mi nepasare
Ma vad acolo, in durere
Prafuit, mancat de carii,
Ignorat,
Decolorat.
Si parca si cel mai nesemnificativ obiect
E mai presus de mine.
Sunt maltratat,
Nespalat.
Raman singur la pamant
Cu toti deasupra mea,
La mila lor.
Si sangerez bacterii din propria-mi nefiinta,
Mananc alergeni, plin de suferinta.
Sunt udat... lasat in frig
Si sufar in tacere
Plin de durere.
ma murdaresc,
Imbatranesc.
Si-atuncea ei, tiranii!!, m-arunca fara mila,
Si uita cum am stat fara lumina,
Batut,
Maltratat,
Prafuit,
Ars,
Bruscat.
Si nici macar acum, in ceasul cel din urma,
Nu regreta ce mi-au provocat!
Am stat mereu supus l-atatea umilinte,
Am fost ignorat de atatea fiinte!
Mi-am ucis timpul sperand,
Crezand,
Ca le pasa.
M-am inselat,
Fatal.
Sia-cuma, stau in obscuritate...
fatalitate.
ma uit la cei ce i-am slujit odata,
Si-i vad calcand pe alt covor...
Si nu pe mine, ce i-am slujit atat de bine,
Si tacut.
Mut.
M-au uitat, acuma mor,
In tomberon.

Poate e cam pueril ^_^"',,, sper ca o sa va dati seama cine vorbeste >.>""...

Zborul unui inger

Noaptea picura scrum peste tinut,
E o atosfera vaga, de neretinut.
Se simte in aer o usoara infiorare,
Un inger alb se scufunda-n disperare.

I-au crescut pe aripi pene negre
La fel ca smoala dn cel mai intunecat abis.
Ca un fulg pierdut in eterul ambulant
Se ingroapa al sau vis.

Insa o negura plapanda la capat de drum,
Ii aminteste de scopul sau nebun.
O indoiala i se-ncolteste-n suflet,
Un gand vag terminat cu-n urlet.

Se ridica din abis,
Incet, cu pasi nesiguri.
Se ridica dintr-un vis
Disparut din suflet.

Si sta, intr-un neinteles incert,
Ramas in amintirea visului mort,
Asteptand o portita catre Rai,
Asteptand ceva inexistent.

Totusi, isi intinde aripile-i argintii,
Se uita-n sus la cer,
Si-n timp ce zboara prin lumina,
Nefericirile ii pier.


( asta este de vara trecuta, am gasit-o intr-o agenda n_n )

Iar va bat la cap cu lipsa mea de talent...am sa pun si eu o poezie si daca e ok am sa postez mai multe...Astept critici dure si sfaturi.

Lacrimi de inger

Raze de suspin curg din intuneric,
Si se-neaca-n soapte , intr-un cer feeric.
Aerul absent pare-a disparea
In oceanul vesnic din inima mea.

Fiori ce ma-nghit in a lor durere,
Si-n inima mea ,au ramas sechele.
Dintr-o rana adanca , ce a aparut,
Din cauza ta , ca ai disparut.

Trandafirii par bulgari sangerii ;
Petalele lor devin fumurii.
Timpul mort s-ascunde sub ultima raza,
Ce acum o vad stand la geam de paza.

Si totul devine ceata neagra-a vietii,
Ce se-aduna-ncet in clipele mortii.
Secundele trec si-odata cu ele,
Amintiri ce dor din ranile mele.

Nu mai e nimic...Tot s-a vestejit...
Cum sa pot sa cred,ca tot a murit.
Ma-nspaimanta gandul ca nu mai existi,
Si ma-nec in ochii,in ochii tai stinsi.

Asa sis!Ma bucur ca ai pus poezia deoarece e frumoasa.Mie mi-a placut mult de tot(pe langa yaoi ador si poeziile).titlul imi place la nebunie si nu mai tot zi de lipsa ta de talent deoarece mie mi se pare ca esti talentata.
Greseli nu ai,nici de tastare nici de exprimare....Nu stiu ce as putea sa critic la poezia ta...e frumoasa,are rima si imi place ca respecti semnele de punctuatie!
Sper sa mai pui si altele deorece abea astept sa mai citesc o poezie mumoasa.
Gambate!!!!!!Ja ne>:D<:-*

Un suflet pierdut

Pe-o foaie de hartie se zbat cuvintele vietii,
Spalate de lacrimi, se-afunda spre un loc de neatins .
Ciudat... Soarta a devenit doar o poveste uitata ;
O poveste trista... Poate cuprinsa de-o durere infinita .
Zambeste, suflet amagit, nu te lasa prada mortii,
Intinde mana si priveste cerul in splendoarea sa.
Luna isi ascunde frumusetea in acel negru dezolant.
Stie ca este doar un astru pierdut intr-o imensitate pustie.
Dar supravietuieste...
Ca si tine, nu te lasa coplesit de o singuratate apasatoare,
Ai sa devii o amagire, un suflet singur,
Fara un ideal...doar tu si visul apus.
Crezi in ceea ce simti, te vei trezi la viata,
Vei observa ca timpul isi continua cursul nesfarsit,
Ce te face sa te-neci in amintiri,
Sa uiti...ca ai iubit candva?

In strafundurile iadului

Intuneric peste tot,
Amintirile iau foc.
Printre margini de mormant,
Doar "ei" mergeau plangand,
Si intinzand mana in fata,
Crezand ca vor primi vro raza de speranta.
Suflete intunecate,
Bantuind neincetat,
Numai cu idei sperate,
Si ceva ce au uitat.
Fara lumina in ochii lor,
Cu suferinta zbatanduse,
Ca un destramat popor
Fara nimic iubit, amintindule:
Ce mult au suferit ,cu ura si dispret
Pierzand in indepartare tot ce au mai de pret!!!

.....sper ca va place... ...poate ca nu sunt chiar asa de priceputa , dar imi place sa scriu , BVO si celorlalti sunteti niste scriitori excelenti

Lumea perfecta

Un loc uiat de alta lume
Plin de multe minuni
Un loc umplut cu fantezie
Care cauta multe raspunsuri

O fantezie minunata
O lume plina de speranta
O lume foarte interesanta
O fantezie unde te simti in siguranta

Cu rauri , care curg la vale
Cu paduri intunecate
Cu pajistea verde, cu incantare
Cu florile ce au mireazma imbietoare

Unde elfii,gnomii,oaenii, si altii
Traiesc intr-o armonie, numai cu bucurii
Un loc unde cu totii suntem prieteni,
O fantezie perfecta, fara certuri!!!

Inger pierdut

Printre stele,
In vazduh
Printre soluri de pasarele,
In apus
Rasare o lumina,
O lumina-n intuneric
Si din acea lumina
Apare un inger pierdut
In ganduri si in disperare
Fara nimic in urma
Fara lumina din inima
Fara ea....o lacrima
Ce se asterne pe obrazul
Palid, alb ca varul
Cu ochii negri de carbuni
Cu parul blond, zburand prin vant.

Si ea , o tanara domnita
Langa un lac statea
Cu o mica fetita
Pe care o pazea
Statea si isi amintea
De acea noapte de amor,
Caind el isi luase zbor,
Lasand-o cu un mic copil
Un suflet curat.

Ea mereu l-a asteptat
Pe ingerul ei pierdut,
Pierdut demult, demul....
Acuma ea murea,
Fara acea iubire a ei,
Si fata mica ce plangea
Cu lacrimile crude
Ce-i curgea
Pe obrazul imbujorat.

Din umbra el venea,
Cu durere si pacat,
Ce mai ofta el atunci...
Ca a parasit-o.

Si fata ce-l invinuia:
-Pleaca, Ingere pierdut!
Acum, cu durere
Iubirea ei moare....
Tu vei bantui mereu
Fara sufletul tau!