AnimeZupCăutare

Dragostea ascunsa in razboi

Multumesc multe de comenturi :* :x. Sankyu si celor care sunt fideli si citesc ficul. Acum simpaticilor iata nextul.Scuzati ca a durat atata, dar am incercat sa-l scriu in moment de inspiratie. ^_^

Capitolul 15


Dimineata pe la ora 5, tot personalul din sala de ingrijire medicala militara incepuse sa se trezeasca si sa-si reia munca ca in oricare din celelalte zile. Sakura se scula alarmata de tipetele si agitatiile asistentelor care alergau de colo colo spre a verifica pacientii. Femeile imbracate in alb cu bonete, pline de hartoate si echipamente parca n-aveau stare in ochii rozaliei, desi pe plan social aveau ca scop salvarea de vieti. Fata se ridica in picioare si simti cum o apuca un cascat. Isi astupa gura cu mana si se uita catre Sasuke. Bandajat tot abdonemul si spatele, acesta dormea profund si nici macar nu auzea galagia incaperii datorita calmantelor. Sakura se gandi ca daca el va dormi se va linisti si se va vindeca mai repede. Atunci se apleca zambind asupra baiatului si il saruta incet pe frunte. Porni ingrijorata spre toaleta cu gandul sa se spele pe fata. Rozalia trecu in graba pe langa asistente si era cat pe aci sa dea peste una in micuta ei teama.
Imediat trecu coltul odaii principale si ajuns intru-un coridor mai linistit si de dimensiuni impresionante. Totul in acea parte era linistit , zugravit in alb si din cativa in cativa metri era luminat de o parte si de alta de becuri ecologice. Sakura fu cuprinsa de o uimire profunda cand zari acel colt al spitalului improvizat ca fiind un loc de refugiu si neaglomerat. Aceasta merse mai departe cu pasi lini examinand totul cu o atentie desavarsita spre a se familiariza cu locul. Curand gasi si baia si se duse imediat sa se racoreasca. Inauntru erau toalete individuale, curatenie, o atmosfera calda si oglinzi din argint. Fata se apleca asupra chiuvetii si isi baga mainile sub jetul de apa calduta, apuca incet sapunul din suportul sau si isi freca mainile cu el intr-o maniera delicata. Se clati la fel de incet apoi isi mirosi mainile. Parfumul fin de iasomie al sapunul ii invada narile si simti ca acest parfum ii este familiar.
- Ce frumos miroase! Dar unde am mai simtit eu parfumul asta?In fine, trebuie sa i-l arat lui Sasuke.
Sakura parasi baia repede si intr-o maniera repezita se intoarse la baiat. Acesta una alta se trezi si o zari pe fata entuziasmata si sculata. El o privi mirat uitatura gingasa a rozaliei care il inmuie.
Sasuke se forta si cu greu reusi sa se ridice. In incercarile lui o apuca pe fata dupa ceafa si o apropie la buzele sale. Fara a mai scoate un cuvant i le cuprinse intr-un sarut suav. Buzele lor se intreceau in acest joc al iubirii. Sakura, invadata de ratiune se desprinse brusc din gesturile tandre de dragoste al tanarului si incerca sa-l mustreze.
- Sasuke nu aici! Fratele tau..nu stie ca suntem impreuna!
- Sakura, fratele meu deja te-a vazut! Nu te mai poti ascunde!
In acel moment de tensiune, Itachi interveni brusc intre cei doi. Deodata se instala o liniste absurda intre toti trei, si fratele cel mare indrazni sa vorbeasca primul:
- Sasuke, vesti bune: Esti salvat, dar ma tem ca trebuie sa parasesti spitalul!
- Cum , dar Itachi? se repezi Sakura ca arsa, fratele tau e inca ranit si afara e foarte frig, se va imbolnavi din nou, de abia ce l-ati operat!
- Bine, Sakura inca o zi! Dar poimaine, negresit, trebuie sa paraseasca spitalul militar. Sunt prea multi pacienti care asteapta..
- Asculta Itachi! Nu mai fii cu gura mare! Daca nu-t convine, frate, prezenta mea, spune-o!
- Nu Sasuke! E ideea ca trebuie sa o aduc pe Nina aici! Si am nevoie de ajutorul vostru!
- Ceee? Vrei sa dezertezi?
- Nu desteptule! Vreau sa o aduc aici, sa nu fie ucisa de americani, stie engleza, ii schimb numele si tinuta!
- Gagica-ta tine la tine macar?
- La fel cum o face Sakura cu tine!
Ultima replica i-a pus lui Sasuke capac. Acesta se intinse incet pe pat si isi acoperi abdomenul cu patura. Se holba in ochii rozaliei in cautarea raspunsurilor, dar nici macar stralucirea lor de smarald nu-l putea linisti. Se pare ca nu era nevoie sac se mai ascunda caci Itachi stia de relatia lor. Acum ca cei doi erau impreuna se gandeau tot mai mult la dorinta de a fi singuri si libertini, departe de acest pustiu inghetat, de gloante si ucideri. Vroiau sa se intoarca in Konoha sau in Tokyo , undeva in care sa se simta ca acasa. Ambii oftara adanc, iar Itachi a plecat spre camera de garda spre a vedea ce se intampla. Pacienti veneau bandajati pe targi sau chiar raniti, plini de sange. Pentru rozalie, aceasta priveliste era scoasa din scenele de cosmar. Se inghemui pe marginea patului lui Sasuke si parea disperata si speriata. Se intoarse cu fata la brunet si il privea printre gene. El o mangaie pe obraz si ii spuse din priviri ca va fii bine.
- Sakura, iti promit ca vom pleca de aici!
- Dar cu Itachi ce facem?
- Nu stiu sigur! Daca hotaraste tactica mai tarziu si ne ajuta sa plecam peste granita, il vom ajuta si noi, dar daca face pe tradatorul, il omor eu insumi si plec cu tine! Acum linisteste-te!
- Sa- Sasuke?
- Ce e?
- Vreau..vreau sa stii ca tin la tine!
- Stiu asta! Stiu!...
Denissu >:D< ma bucur ca ai venit cu nextu si imi place mult de tot. Ma bucur ca Sasuke si-a revenit si isi da seama de cat de mult il iubeste aceasta.
- descriere => ai avut dar mai poti pune putin
- naratiune => nu ma leg de ea ca nu am de ce
- dialogul => nu a fost sec
- actiunea => mi s-a parut buna
- greseli de tastare / gramatica => au fost cateva de tastare, dar se mai intampla din cauza word-ului
Pai mi-a placut si te astept cu nextu >:D<

Capu Chuuu'
buna! >:D< Vin si eu cu niste laude pe la tine. :] Ma primesti? :o3
Am zis laude, laude sa fie. 1. Esti nebuna ?! Cum de iti vin aceste idei in cap? ;-w "Sasuke si Sakura, in timpul razboiului? *_* " Doamne...Copii din ziua de azi...Deci, sa nu o mai lungesc. Ideea este originala, personalitatile personajelor de asemenea imi plac. Ficul, ca si "structura" imi place. Actiunea este ok, descrierea merge(putina in plus n-ar strica), dialog ai avut cat trebuie, si n-a fost sec. :-? Am...nu mai stiu ce sa mai zis. Greseli de tastare n-am vazut. Deci, altceva de spus cred ca mai este aceasta fraza: Spor la scris ! Astept continoarea. :] Zbye!
Sankyu de comenturi si ma bucur ca imi cititi ficul. :x Acum iata un capitol mai lung si sper sa va placa. Din pacate voi posta mai rar pentru k incepe scoala si voi aveam putin timp liber, deci va fii decat un capitol pe saptamana sau doua maxim in functie de timp. :( Acum iata :* :


Capitolul 16


Sasuke incerca ca dimineata sa se trezeasca inaintea Sakurei si sa se dea jos din pat. Vroia mult sa scape de imobilizarea la spital si sa faca o plimbare. In incercarea de a se ridica, simti cum i se pune un junghi in spate si tipa de durere. Rozalia il auzi indata si se duse la el negresit. Era foarte ingrijorata. Cand il vazu pe baiat incercand sa se ridice din pat, il ratoi zdravan:
- Sasuke, ce faci? Esti ranit! Stai locului si intinde-te pe pat!
- Uh, Sakura m-am saturat sa stau ca un copil legat in patut! Simt ca o iau razna daca stau degeaba!
- Inteleg, dar trebuie sa ai rabdare! Ranile nu sunt inchise complet.
Baiatul, ajutat de rozalie , se aseza inapoi in pat si se inveli cu patura. Se uita pe furis la fata, putin morocanos ca e prea grijulie cu el, dar in sinea lui ii placea, se simtea protejat si rasfatat. Dupa coltul unde erau baile si coridorul plin de liniste, sosi Itachi cu un rand de bandaje. Zambi in semn de ''buna dimineata'', se aseza langa Sasuke si il pofti sa se ridice incet spre a se schimba. Brunetul isi asculta fratele si se ridica in capul oaselor.Dadu patura la o parte si celalalt Uchiha ii desfacu cu grija bandajele vechi. Itachi il infasura pe Sasuke in noile pansamente si apoi ii dete o bluza groasa sa ia pe el, pentru a-l proteja de frig. Sakura il imbraca pe iubitul ei ca pe un copil, apoi il saruta pe obraz. Itachi se ridica si pleca sa arunce pansamentele vechi cu rozalia dupa el. De indata ce luara coltul linistit, brunetul discuta intre patru ochi cu fata stabilind miscarile si planurile pentru a o aduce pe Nina. Dupa ce s-a intors, la randul ei, ea i-a transmis lui Sasuke ideile si tacticile.
- Cand plecam? sopti Sasuke.
- Maine dimineata! Poti sa mergi?
- Acum, da!
Noaptea, pe cand toti adormira, Sasuke statea treaz gandindu-se la viata in general si in ce bele nimerisera. Itachi sosi pe la miezul noptii imbracat in haine rusesti verzi inchise si cu masca pe fata. Il lua pe brunet si pe rozalie din sala si mersera intr-o anticamera. Acolo s-au imbracat si inarmat in cea mai deplina liniste. Si-au luat arme, apa, mancare. Masina cu care il trasportasera pe Sasuke , avea sa fie acum deplasarea lor. Itachi iesi primul din cladire asigurand zona. Imediat , facu semn ca cei doi sa vina catre automobil. Toti trei au inconjurat autoturismul. Deschisera usile si se urcara. Baietii gonira cu viteza spre a nu fii prinsi. Afara era un frig puternic, pe jos era numai gheata, iar cerul era limpede si parca inghetat in timp. Au mers cu masina pana dimineata la ora 5, cand au ajuns intr-un oras devastat de americani. Sakura adormise in spate de caldurica si se inghemuise. Baietii au oprit, lasand-o sa doarma.
- De ce n-o trezesti?
- Las-o Itachi! Avem treaba cu ea mai tarziu! Ce tot ai cu Sakura!?
- Suntem in misiune, idiotule!
- Nu ma face, derbedeule ca te dau imediat pe mana americanilor!
Itachi, satul de comentarile fratelui sau, se napusti pe usa unui apartament aflat la parter. Suna pe mobil un numar, iar dintr-o camera se auzi un alt telefon vibrand si cantand. Sasuke il avertiza de unde se aude melodia ruseasca a telefonului. Brunetul apuca micutul aparat si observa ca el al Ninei. Urcara ambii la etaj si vazura usa unei camere blocata. Cu fortele unite si din cateva gesturi, reusira sa sparga intrarea in camera. Inauntru, gasira o fata bruneta imbracata numai in blana de urs ruseasca si stand ingenunchiata in par. Era Nina. Fetei ii era firg si parea ca fusese inchisa acolo spre a muri ori de foame ori de frig.
Itachi nu se mai putu stapani si o curprinse in brate duios.
- Ce ma bucur sa va vad!
- Nina, ti-am promis ca ma intorc! Ti-am promis ,iubire, ca revin dupa tine!
- Itachi misca-te odata! Locul asta e securizat, sunt bombe puse!
- Ce???
Cei trei alergara pe scari auzind tot felul de chitaituri. Sasuke iesi cu Nina , dar cand sa iasa si Itachi, exact atunci bubui apartamentul. Brunetul sari de pe scara si se lovi putin la umar, deoarece scoase un tipa ascutit. Sangele i se strecurase prin haina. Sakura se trezi gratie tipatului se iesi negresit din masina, ajutandu-l pe Itachi sa intre. Dupa ce toti imbarcara plecara spre spital. In drum, rozalia si Sasuke au facut cunostiinta cu fata. Brunetul o privea suspicios pe tot parcursul drumului pe Nina, stiind ca ceva e dubios.
Pe la pranz, Itachi se prezenta la garda spitalului aducand-o si pe Nina ca o presupusa victima. Doctorii pareau suspiciosi si au decis sa o lase sa ramana.
Mai pe seara, cand toti ceilalti incepusera sa incheie tura, Sasuke se intoarse in pat dormind bustean. Sakura il pazi cu mare atentie pe baiat pana se incheie tura. Printre gene , baiatul o saruta scurt pe rozalie de noapte buna. Fata insa nu avea somn, si se gandi sa faca o plimbare. Se ridica din pat si cu pasi lini, ingandurata, merse pe coridor. Undeva intr-un colt vazu doua umbra cunoscute. Sakura se ascunse spre a asculta conversatia. In sufletul ei atunci incepu sa se cuibareasca frica, dar stia ca acea discutie ar putea fii importanta. O doctorita se ciondanea putin cu Itachi si il numea in engleza '' tradator''.
- Daca ai de gand sa ne tradezi pentru o nemernica rusoaica, Itachi vei fii expulzat din cadrul armatei americane. Esti condamnat de dezertare.
Sakura cand auzi , se apropie si mai tare si asculta ca tot locul va fii mistuit datorita unei tradari din interior. Rozalia isi duse mana la gura, apoi fugi. Se gandi ca americanii vor da foc la spital si bolnavii vor sta inauntru. Disperata l-a sculat pe Sasuke. Baiatul se trezi sub presiunea gesturilor prietenei sale si o privi mirat cand o zari asa speriata.
- Sakura, ce este? De ce ma trezesti?
- Sa..Sasuke...trebuie sa plecam! Americanii au aflat ca Itachi a adus-o pe Nina si ca e rusoaica, il acuza de tradare si au de gand sa mistuiasca spitalul. Trebuie sa plecam sau murim aici!...
Brunetul se scula imediat si se imbraca intr-o graba nemaipomenita. Dupa cateva minute, de adunat lucruri, se urcara intr-o masina militara si plecara unde ii purtara gandurile. Plecara undeva departe, unde nu vor muri...
yaaaaaaaay!!! Sunt prema la comm [ sau asha cred eu nu am okelarii pe ness si nu prea vad bine akum:)) glm :P :))].Oarre unde au plekat, oare ce se va intampla cu Nina, dar cu Itachi, oare ce se va intampla in cintinuare :((.Vreau sa stiu nui corect ! :( Dar trebuie sa indur pana pui nextul o.o. Deci eu zic ca toate is bune sunt frumoase greseli de tastare ochisrorii mei defecti nu au vazut totul imi place...Deci spor la scris si cu alte commuri :P Byee
Sankyu de commuri >:D<
Nextul cum am promis ^_^. Deci acest capitol este dedicat lui Itachi si Nina, sa vedeti ce se intampla intre ei, cu relatia lor, deci alacazam :* :


Capitolul 17


Sakura fugise cu Sasuke asa insingurati si ingrijorati cum erau cu masina de salvare. In urma lor spitalul a ramas in dubiu, in curand Itachi avand sa traga consecintele faptelor sale de dezertare. Nina, iubita sa pentru care se sacrificase, avea sa plateasca si ea un pret de razboi. Brunetul cuprins de spaima, o sfatuise sa plece, dar ea a ramas. El se duse din camera de garda la cea de urgente, unde Nina consola o fetita mica si rumena la fata, ce era bandajata la cap. O trase pe rusoaica de mana si o trimise in camera de paza. Acolo intre patru ochi, incepura sa discute despre faptul ca Sasuke fugise, aflase de planul lor si acum americanii aveau o banuiala adanca.
Stiind ca ar putea muri, Nina nu-si mai putu stapani lacrimile si incepu sa planga in taina acoperindu-si chipul cu palmele. Isi tot spune printre sopte: ''E vina mea!'', dar Itachi incerca in zadar sa o consoleze printr-o imbratisare. Vru sa o sarute lent, dar ea il impinse brutal cu mana si cu perlele lacrimale in ochi, ii raspunse:
- Stai...Stai deoparte, Itachi! Lasa-ma singura, te rog!
Brunetul se supuse dorintei si pleca pe usa, parasind-o pe fata intr-un lac de amaraciune. Singura si abandonata, ea isi trecu mainile peste ochi sa-si stearga lacrimile. Rasufla usurata si se gandi bine ca nu merita sa moara in incendiu in Razboi. Parintii ei erau in Serbia acolo unde nici nu se pomene de acest conflict. Ramasese stabilit ca Nina sa treaca deghizata in Serbia, dar atunci iubirea ei pentru Itachi a intervenit. Avea acum de ales: sa renunte la iubire si sa plece la parintii sai si sa scape vie, sau sa ramana, sa riste sa moara si sa piera cu viata ei.
O balanta echilibrata, amandoua partile cerand sacrificii imense. O decizie grea avea sa schimbe in definitiv viata Ninei Ivanovici.
Aceasta pleca indiferenta din camera si se duse la brunet. Acolo vorbira putin si printre ezitari, fata isi spuse oful.
- Itachi, trebuie sa alegi. Nu trebuie...Nu-mi cere asa sacrificiu! Te rog, hai sa fugim si sa mergem in Serbia. Nu vreau sa mori aici! Acolo vei avea o casa!
- Nina! Tu retine: casa mea nu este aici..Este in Konoha alaturi de Sasuke si clanul meu! Vino cu mine in Japonia unde acolo nici nu se pomene de acest razboi!
- Dar parintii mei?
- Uita de ei, spuse Itachi cu un ton rece!
- Nu! Nu-i pot lasa! Acolo vei fi ca la tine acasa! Itachi, fratele tau am citit o privire dura in ochii sai, pesemne ca nu ma vrea cu tine. Daca si familia ta va avea aceeasi privire, va fii mai rau decat sa mor aici!
Lui Itachi nu-i venea a crede ce putea rosti. Asadar iubita lui era dispusa sa renunte la tot in numele propriei persoane. El uimit si oficat, incheie toata discutia frecandu-si fruntea, iar camera zacu intr-o liniste sumbra. Fata zacea in fata lui dreapta ca o statuie asteptand un raspuns al sau. Din reactia sa, nu stia ce avea sa zica.
- Itachi, mai e putin si se face dimineata. Ar fi bine daca ne-am odihni...
- Sau sa plecam!
Ochii negri ai fetei straluceau la lumina slaba a becului si afisau semne de egoism. Dorinta ei devenise arzatoare de a pleca in Serbia , dar ceva o retinea. Itachi se aseza pe fotoliu aprinzandu-si o tigara ruseasca si dupa aceea scoase un fum in tacere. Nina statea teapana asteptand un raspuns clar si concis. Din uitatura brunetului care devenise putin grea si patrunzatoare, ea intelese ca nu-i de bine si ca nu va alege.
- Nina eu nu risc sa mor la sarbi! Asta sa fie clar! Deci vii ori de buna voie ori fortat cu mine in Japonia!
- Nu pot sa cred! Iar acolo ma vei inchide in casa, fara telefon si fara surse dinafara. Voi muri fara sa stiu de parintii mei!
Frustrata fata pleca indata. Se duse la baie unde se privi in oglinda curata si aburita. Se gandi ca va pleca fara el. Hotarata porni in camera si acolo isi facu bagajul, apoi plina de nepasare se arunca in masina politistilor si goni in graba. Itachi auzi rotile pornind repede , scotand fum si se repezi pe geam strigand-o pe Nina. Afara era frig si turturii de gheata stateau rezemati de colturile teresei.
'' Fata asta e nebuna! Daca se duce singura la granita o vor omori americanii!''
De cum intra in casa, brunetul porni pe scari in graba, si atunci se opri dintr-o data. Realiza ca ce pret trebuie sa plateasca pentru fata. Daca nu cumva e adevarata vorba ei ca el e un egoist si cand vor ajunge acasa, fata va sta numai in casa. Toate aceste notiuni isi pierdura sensul in mintea baiatului. Se intoarse inapoi la garda asteptand dimineata sa vina.
Hey!Am trecut pe la fic'ul tau ..si ce pot sa mai zic in afara de ce s-a mai zis..:
-Ideea e originala
-Descrierea este prezenta la datorie
-Dialogul nu e sec dar se poate si mai bine..
Ultimul capitol a fost foarte tare;)..pacat ca Nina a plecat si l-a lasat pe Itachi..
ma intreb ce o sa mai faca Sasuke si Sakura:))..in ce peripetii o sa mai intre..
Astept next'ul;)
Salut! Imi place foarte mult ficul tau, il urmaream de ceva vreme si imi pare rau ca nu ti-am lasat un comm mai devreme, insa nu prea aveam ce sa-ti spun, deoarece tu nu prea ai greseli. Toate sunt intr-o perfecta armonie, o idee originala scrisa foarte frumos. Ultimul capitol m-a uimit, eu credeam ca Nina este pentru Itachi la fel ca si Sakura pentru Sasuke, nu ma steptam la un astfel de comportament din partea ei. Sper doar sa nu se intample la fel si cu ultimii doi:d . Abia astept urmatorul capitol, si sper sa-l pui cat mai curand.
Buh bye>:D<
Bun sankyu cititorul dar si celor care au comentat :* :x. Scuzati intarzierea , dar am avut lucrari la scoala T_T si pana de idei. Abracadabra :)) :

Capitolul 18


E trecut de miezul noptii si deja Itachi simte absenta Ninei. Fata il parasise cu cateva clipe inainte fara macar sa-si ia ramas bun, doar suindu-se in masina si apasand acceleratia fara ezitare. Baiatul se plimba prin camera in cercuri trecandu-si des mainile prin par sau ducandu-le dupa ceafa. Se aseza nervos pe canapea tot rasucind telefonul printre degete si mai gata sa-l arunce in partea cealalta a camerei. Cu noaptea in cap, medicul chirurg care nu avea somn, isi face aparitia in pragul usii. El este un om de statura mijlocie , chelios si cu riduri pe frunte. Ochii sai de un albastru intens ascund numai urme de suferinta , dar si multumire pentru numeroasele vieti salvate. Buzele lui sunt crapate si uscate de parca n-ar fi baut deloc apa. Era si dansul imbracat in halat alb pana la genunchi si cu mainile in buzunare. Dupa ce Itachi il pofti, chirurgul intra in incapere dornic sa fumeze si sa poarte o discutie cu el. Pe cealalta parte, tanarul era ingandurat si raspunde inconstient la orice lucru cu ''da''. In fine, se trezi la realitate, isi freca o ultima data mainile, apoi adopta o atitudine serioasa.
- Deci, despre ce doriti sa discutam? intreba Itachi serios.
- Despre tine , baiete! Stiu sigur ca fata cu care tu ai o relatie e rusoaica, prin urmare trebuie sa te denunt.
- Poftim? Ce tot spuneti? Nu am nimic cu ea!
- O da? Si atunci unde este? De ce complotezi cu dusmanul? De ce il aduci aici si pretinzi ca e medic?
Seria de intrebari adresate lui, il facura pe Itachi sa-si piarda cu totul controlul. Adrenalina o simti gata sa explodeze si sa distruga tot in calea lui. Isi incrunta pumnii, pe urma, animalic rasturna masa care se afla langa fotoliul sau , spargand canile si imprastiind cafeaua pe podea. Apa neagra insirata pe jos parea ca otrava ce tocmai se scursese din inima baiatului. Se napusti la chirurg, inconjurandu-l cu mainile pe bratele fotoliului si aruncandu-i priviri diabolice si manioase.
- Ascultati la mine!... Fata aia am adus-o aici...O iubesc....Dar m-am inselat ca e sincera! Tocmai cu putin timp inainte, m-a lasat cu ochii in soare ducandu-se la parintii ei in Serbia! Eu mi-am riscat viata s-o salvez ,iar ea pleaca.
Chirurgul se simte putin intimidat uitandu-se in furia profunda ce izvoraste din privirea lui Itachi. Acesta ii spune baiatului ca nu trebuia sa se indragosteasca de o rusoaica, deoarece in perioada de razboi totul se schimba, fiecare lupta pentru sine si mai ales uita de iubire. Totusi tanarul Uchiha isi aminti ca era o exceptie, ca din razboi s-a nascut in toata acea mizerie si suferinta, iubirea dintre fratele sau, Sasuke si Sakura. De indata se calma de parca ar fi inghitit morfina. Nu mai paru asa de violent si se aseza in fotoliu calm. Alaturi de el , chirurgul facu semn , se ridica si pleca.
- Ai grija domnule Itachi! Esti in vizorul nostru! Ti-as recomanda sa pleci daca tii la viata ta!
- Nu-mi spuneti mie ce sa fac! Voi face ce cred eu ca e de facut! Acum, lasati-ma in pace!
'' Sunt satul de idioti si nu stiu ce sa fac... Sa plec dupa Nina ...Sa nu? Voi merge dupa ea, ii voi cere socoteala nesimtirii ei, pentru ca ea nu-i asa!''
Itachi ,atunci cu hotararea coapta, s-a decis ca peste doua ore sa plece . Din coltul usii, chirurgul il privi cum isi aduna lucrurile si se decide s-ai saboteze evadarea. Incet se retrase de langa usa si porni tiptil pe scari in jos pana ce iesi din cladirea medicala. Se uita in magazia spitalului unde erau tinute provizii pentru mancare si caldura. Cauta prin dulapurile care erau aproape inghetate. Totul era rece si foarte intepator la nas, un miros inecacios. Rascolind dulapurile si cutiile, gasi pana la urma ce cauta. Medicul lua o sticla alba plina de lichid inflamabil.
- Acum Itachi nu vei mai pleca nicaieri!
Se napusti afara unde incepu sa toarne cu benzina peste si inauntrul masinii lui Itachi. Brunetul intre timp isi facu bagajele si se pregatea sa coboare. Cand auzi ca pe scara se face aglomeratie, medicul se ascunse in spatele spitalului, trimitand semnal catre o infanterie din interior in care spunea ca planul a fost lansat.
- Tinta se indreapta spre masina! Totul e pregatit...
Itachi ,in acea clipa, ajunge afara. Se uita sa vada daca nu cumva e cineva pe strada. Isi verifica telefonul si suna pe Nina. Legatura se face, dar fata ii da ocupat. Atunci plin de sine, brunetul realizeaza ca inca e pe drum. Isi imbraca haina de iarna, arunca valizele in portbagajul masinii si cu o miscare lenta incearca sa deschida portiera. Lui ii se paru ceva suspect. Simti mirosul de benzina infiripat in bancheta.
- Deci asta pun ei la cale. Mangekyou Sharingan!
Brunetul se uita imprejur dupa ce activa Sharinganul. Ochii de o tenaticitate incredibila si ascutiti il zarira in umbra zidurilor spitalului pe chirurgul care incearca sa-l ucida. Fara ezitari, se sui in masina ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Deschise geamul la maxim si porni masina.
'' Nu ma vei ucide, sobolan mizerabil! ''
Itachi apasa acceleratia incet, masina pleca de pe loc. Merse o perioada bine pret de cateva secunde, iar la 10 metri in fata, automobilul izbucni in flacari. Explozia a fost letala si mare. Flacari intense ieseau din toate partile autovehicului, ramanand numai fiare vechi. Pe jos se imprastiasera urme de ulei si doar cateva picaturi de sange. In acea noapte friguroasa si intunecata, explozia o lumineaza prin scateiele ei rosii.
Dincolo de zid, chirurgul scoate un ras malefic si nici macar nu-i pare rau, apoi striga in statie:
- S-a terminat , baieti! E dus!
Salut ! Imi cer scuze ca nu am comentat si la capitol anterior. Asa ca le comentez pe amandoua cate putin :* . Deci sa incepem :

-Imi pare rau ca Itachi nu a vrut sa o urmeze pe tanara in Serbia . Doar o iubea nu ?
-Off...Pana la urma nici Nina nu avrut sa ramana cu el si a plecat :(.
-In capitolul prezent :)) :
-Ma bucur ca Tachi a decis sa mearga dupa iubirea vietii lui ^^
- Nu se poate sa il fi omorat asa usor :(

Cam atat am de zis :)). Cam putin nu ? Eh scoala asta. Eu deja trebuia sa fiu acolo dar am prima ora sportul si oricum am scuttire. :)) Byeee toate cele bune ne vedem data viitoare.
Iertati intarzierea, dar cam pana de idei, si am incercat sa mai inaintez cu capitolele. Sankyu Zuzu de comm >:D< :*
Iata fanilor nextul:

Cap 19


Chirurgul urca scarile cu statia in mana foarte fericit ca de aceasta data a ucis un om, in loc sa salveze o viata. Focul care cuprinsese masina lui Itachi se stinge incet datorita frigului. Pe asfalt nu erau decat cateva picaturi de sange, urme de ulei si fiare contorsionate.
Dupa ce usa spitalului se inchise, afara se instala o liniste mormantala si stranie. Era un cer limpede si negru, geros si pe alocuri polei. Insa in aceasta intreaga atmosfera tacuta, indrazni cineva sa o tulbure . Din spatele pomului dezfrunzit pe langa care trecuse masina si se facuse zop, parea ca se ascunde cineva. Pe asfalt erau cateva crengute rupte si scoarta copacului avariata. Din spatele trunchiului pomului, se ivi cu o fata rosie si transpirata, si in coltul buzelor , in partea dreapta cu o dunga de sange, Itachi. Parul sau negru era ciufulit , iar mana tremuranda si infumegata de la jutsu.
- Credeai ca ma omori cu una cu doua! Jigodio!
Itachi privi cateva clipe la masina distrusa si scuipa de sila ca nu mai are mijloc de transport ca sa plece dupa Nina. Planurile sale fusesera ruinate si acum trebuia sa nascoceasca unul nou. Baga mana in buzunar si gasi telefonul intact. Incerca sa-l apeleze pe Sasuke, dar nimeni nu raspunde pe celalalt fir. Brunetul se gandi ca cei doi deja plecasera de la granita si poate chiar gasisera o modalitate de a zbura in Japonia. Proasta intuire! Obosit si slabit, baiatul se indrepta pe jos pana la cel mai apropiat spital sau sanatoriu. Incetul cu incetul frigul ii venea de hac. Se simtea amortit si friguros. Sangele de la coltul buzelor sale se uscase si devenise ca o alifie neraspandita.
Merse timp de vreo doua ceasuri in speranta ca o va vedea pe Nina. Cu ce folos? Ochii incepura sa-i joace feste. Avea impresia ca in fata lui, Nina ii intinde mana, il apuca de obraji si ii sterge pata rosie de la buze. Pana si glasul ei ii rasuna in cap. In cele din urma, lesina in zapada veche care se adunase pe marginea trotuarului in fata unei cladiri. Inchise ochii sperand ca acesta e sfarsitul, ca poate va fii salvat sau ca va ajunge intr-un loc mai bun. O doamna, care lucra in cladire i-a vazut trupul si a sunat sa vina o ambulanta. O echipa de experti rusi medicali, ii ridicara in 10 minute corpul friguros si il pusera pe targa. Il bagara in ambulanta, unde ii curatara rana de la buza, ii bandajara mana si il incalzira. Itachi incepu sa-si revina in simtiri si destul de tarziu realiza ca era intr-o ambulanta. Toti medicii parea batrani, gata sa iasa la pensie. Oameni cu parul alb, unii cu mustata , si toti purtand halate albe ca zapada.
Brunetul se uita in jurul sau si intreba pe ruseste unde este.
- Gade ya?* intreba Itachi cu o voce stinsa.
- Domnule, nu va faceti griji! Va ducem la spital! ii raspunse unul din medici cu seriozitate.
- N-nam bani!
- Nu conteaza, sunteti militar, soldat! Soldatii pe timp de razboi, sunt tratati gratuit!
'' Astia cred ca ...ca...am fost... victima unui atac inamic! Cel putin ma duc sa stau putin la caldurica'' Ambulanta opri dupa o ora intr-un alt oras. Orasul parea mai linistit si mai populat. Aici parca nici nu se auzise de razboi. Doctorii scot targa totodata cu grija , dar si repede. Manevrele lor de ingrijire medicala sunt cu adevarat tenace si de admirat.
In sala de reanimare, doctorii ii confirmara faptul lui Itachi ca el este inafara pericolului, dar este intr-o usoara stare de hipotermie si ca isi va reveni dupa ce se incalzeste. Asistenta, care era o fata slabuta si scunda cu ochii verzi si parul blond prins in coc, ii cam suci mintile lui Itachi. Pare o fire foarte inocenta si retrasa, greu de intrat in vorba cu ea, mai mult o masina medicala. Aceasta se apropie de baiat si il servi cu o ciorba-crema ruseasca calda. Mancarea nu avea carne, din cauza saraciei, in schimb avea multe legume si era calda. Itachi se ridica cu greutate si sorbi cateva linguri din ciorba ruseasca.
- E foarte gustoasa!
- Multumesc! spuse afinsand un zambet usor asistenta, dupa care se retrase.
Dupa ce a mancat ciorba, Itachi planuise sa fuga din spital. Initial, cu cat statea mai mult cu atat Nina inainta si pleca mai repede din Rusia. Mai spre dimineata, brunetul se trezi inviorat si total schimbat. Privirea lui afisa o hotarare coapta, isi rupse perfuziile si pleca pe geam inafara spitalului. Executa de indata un Genjutsu de protectie si inarmat cu un cutit pe care il furase in timpul cat in jurul lui nu erau medici si toti dormeau, porni grabit spre granita.
- Te gasesc Nina! Chiar daca mor incercand, dar te prind si-mi dai socoteala!


- Gade ya?* - Unde sunt? [rusa]
A trecut mult, nici un comm asa ca pun nextul.. ^_^ Sper sa va placa. Avenit timpul sa revenim la Sasuke si Sakura

Cap 20

Pe de-o alta parte, masina cu care fugisera cei doi tineri in seara cand aflasera de incindent , era parcata langa o casa taraneasca devastata de razboi. Inauntrul ei, multi pereti erau patati cu picaturi mici de sange Mobila era o parte furata sau distrusa si imprastiata. Numai geamurile ramasese intacte. Afara vremea parea sa se inrautateasca. Norii incepura sa-si schimbe culoarea devenind parca furiosi. Casuta avea usa improizata, Sasuke reusise s-o inlocuiasca cu una de la o camera. Sakura statea inghemuita sub o patura de lana tremurand langa semineu. Incepu sa bata vantul cu putere. Rozalia acorda atentie pret de cateva clipe la acest lucru si se infricosa cand il putu auzi vajaind. Alaturi, Sasuke nu avea stare, se plimba dintr-o parte intr-alta nascocind un plan. Paru nervos si deranjat de vant. Privirea aceeasi induiosetoare si confuza a rozaliei nu-l mai inmuia, dimpotriva se intoarse catre fereastra trecandu-si degetele peste ochi. Paru gata sa loveasca orice, nu stia de unde provine aceasta furie, aceasta iesire ciudata si brusca. Se intoarse cu coada ochiului si o privi discret pe fata care sedea tacuta la foc, asteptand ca el sa spuna ceva, in special o vorba frumoasa, un cuvant care s-o scoata din starea aceea de confuzie.
Inchise ochii meditand vreo cateva clipe. In cele din urma isi facu un plan milimetric si o strategie cum sa plece definitiv din Rusia, si deasemenea Itachi nici macar nu era mentionat in ideile sale. Convins ca aceasta strategie va merge, zambi deschis in fata geamului. Se intoarse cu tot corpul catre Sakura si se aseza langa ea. Ea sezu nemiscata asteptand odata un gest fix. In sfarsit , el isi trecu mana pe langa ea si o cuprinse in brate. Sakura isi rezema capul pe umarul sau drept si medita putin timp.
Sasuke cu o voce calda ii spuse scurt ca vor pleca din Rusia:
- Iti promit...Ca vom pleca Sakura! Ai cuvantul meu!
- Si cu Itachi cum ramane?intreba intru-un tarziu Sakura.
- Itachi, sa se duca dracului ca probabil e si mort pentru rusoaica. Cine l-a pus sa se indragosteasca de dusman?
- Cum poti spune asta? E fratele tau? tresari rozalia.
- Sakura, stai jos!
Fata se ridica in picioare si pleca de langa brunet cativa pasi ma incolo langa foc. Se facu acaparata de indiferenta, desi stia ca n-o sa tina gestul. Baiatul pleca si el de la locul sau si se rezema de rozalie. Incapatanata, aceasta ii respinse gestul putin morocanoasa.
- Sakura, isi spuse Sasuke mieros luandu-i mana tandru fetei, Itachi a facut ceva in trecut de care imi amintesc cu groaza, si de atunci il urasc, mereu am cautat sa ma razbun pe el, si acum e numai bine!
- Dar ce? Ce a facut de il urasti asa?
- Hmm.. Acum vreo 11 ani, eu eram plecat la academie sa ma antrenez. Am stat pana tarziu la ore si m-am intors in fuga acasa. Eh si ce gasesc eu cand revin. Mama sedea intr-un colt al casei speriata si insagerata, iar tatal meu se lupta cu Itachi. Era clar ca nenorocitul avea de gand sa ne omoare parintii. Cand m-a vazut in pragul usii, s-a uitat la mine si a disparut dupa un Genjutsu din casa. El crezand ca sunt prea mic si prost, nu voi intelege si n-o sa-mi amintesc. Dar greseste, tin minte acele clipe de parca s-ar fii petrecut ieri.
- Usor Sasuke! Nu te mai supara! Acum inteleg de ce esti furios!
Sakura il cuprinse intr-o imbratisare tandra spre a-i calma furia indreptata asupra fratelui sau. Brunetul se relaxa inspirand parfumul dulce de flori de cires al fetei. Acea mireasma paru sa-m imbete si s-al duca pe taramuri indepartate de aceasta realitate. Incepu sa viseze cu ochii deschisi. Cand se desprinse lin din gesturil fetei, ii cuprinse incheieturile ambelor maini si ii prinse buzele intr-un sarut brutal si pasional. Incetisor ii elibera mainile, incolacindu-si bratele in jurul taliei Sakurei, iar ea raspunzand gesturilor sale. Limba sa se strecura tiptil printre buzele sale intr-ale fetei, provocand un joc de amor.
Sarutul se rupse plin de tandrete si senzualitate. Sakura inrosi ca un bujor in timp ce brunetul muti. Amandoi isi alipira corpurile spre a se incalzi. Dupa ce paru ca se simt mai bine, tanara se ridica si porni sa faca ceva d-ale gurii. Brunetul ii urmarea milimetric miscarile cu o mica perversitate ca oricare baiat. Timp de cateva minute statu ca pe ghimpi sa-i vina iubita cu gustarile. Cand sosi Sakura cu farfuria, se aseza iarasi langa baiat si incepura sa manance. Intr-un final, la terminarea gustarilor, Sasuke lua o atitudine brusca si serioasa. Totul se schimba... Isi freca putin gura si barbia, poi incepu sa-i insire Sakurei pe indelete planul sau...
hey! super tare ficul! nici nu stii cat am asteptat sa pui urmatorul capitol! :d imi place acest fic, chiar foarte mult! ideea este interesanta, nua am mai intalnit-o ..hmm....totusi cred ca mai poti lucra putin la descriere....din penultimul capitol..itachi a aparut in capul meu cumva..total schimbat si rebel...un adevarat barbat ..=))) nu ma asteptam la un gest atat de nebun din partea acelui doctor...in rest..imi place foarte mult atitudinea brunetului si caldura dintre cei doi...sunt atat de draguti impreuna ! si sasuke este atat de fermecator :* tandru..un adevarat cavaler..ce mei pot sa spun...dialogul este la locul lui..greseli nu cred ca am vazut- eram prea ocupata sa-mi imaginez scenele care se petrec- dar nu prea ma intereseaza o greseluta acolo, 2, 3, 4, 5...=))) eu cred ca oricine poate gresi la tastatura, ca doar nu suntem roboti; imi pare rau daca te-ai simtit descurajata deoarece la cap 19 nu ai primit nici un comentariu...:(..dar trebuie doar sa postezi putin mai repede...cred..noroc ca ti-am salvat adresa..ca altfel uitam de ficul tau....oricum l-am vazut de la inceput ca e tare asa ca mi-a ramas intiparit in minte....sper sa pui cat mai repede urmatorul capitol..si sper ca totul se va termina cu bine...stiii tu ''Happy end'' =))) ...succes la gasirea inspiratiei.....si mai sper si ca o sa te bucure comentariul meu :)

PS: te rog sa nu inchizi ficul ! ador ficul tau ! Love SasuSaku :D
Fic deschis la cererea autoarei ^___^ Happy posting and NO spam. Sa nu va priiiiiind...
Sankyu Lavinutsa >:D< de coment si lui Lynn ca mia redeschis ficul. Iata nextul si stiu ca este tarziu, deci va rog sa ma scuzati. :"> :*



Cap 21


Sakura acum traia oarecum in incertitudine. Nu credea sigur daca planul lui Sasuke va functiona. Ii se strecurara la un moment de liniste , tot felul de intrebari seci si foarte sadice. Oare daca i-ar prinde la granita trecand pe furis, ce ar fii? Ori daca ar incerca sa ia o barca sa treaca ilegal un fluviu despartitor? Stia probabil ca daca strajerii i-ar prinde totul ar fi fost in zadar si ar fi avut loc doar de varsare de sange. Trupurile lor ar fi stat departe de tara natala pe un pamant strain si ostil. Toate acestea ii provocara fetei o imagine in minte terifianta, de parca era o viziune clara. Se ridica in graba de pe scaun si tremuranda, isi cauta alinarea in bratele brunetului. Baiatul paru confuz, caci credea ca fata ii intelesese planul, dar ea insinuase alte rezultate neasteptate. Rozalia se desprinse din imbratisare putin brusc ca o reptila sperioasa de parca ceva rau rostise Sasuke catre ea. Se intoarse pe canapea tacuta si cu spaima zidita in suflet. Sasuke se apropie de ea nervos de toate miscarile ei respingatoare si ii cuprinse pometii obrajilor cu varful degetelor reliefandu-i buzele si incepu sa se rasteasca la fata.
- Asculta-ma Sakura! Ce se intampla cu tine? Te porti tare ciudat! De unde ai fumurile astea?
Sakura ii respinse si de aceasta data gestul si se facu ca nu-i aude intrebarea. Brunetul in spatele ei, nervos, se aseza langa ea si incepu sa o zguduie usor. Intr-un final, cu chiu si vai, rozalia ii raspunse si reusi sa-i destanuie ce are pe suflet, dar nu in intregime.
- Bine Sasuke! Iti spun: Daca planurile tale vor da..Adica vreau sa spun ai un plan, ma rog si daca va da gres noi vom muri, intelegi?! Vom fi departe de casa!
- Iarasi povestea asta de nimic?
Nervozitatea isi atinsese punctul maxim. Sasuke simti ca si cum ar fi gata sa explodeze de furie. Isi plimba mainile repezit dupa ceafa si rasufla ironic si greu. Ochii sai negri afisau o nuanta de indoiala la adresa fetei. In cele din urma mai incerca o data sa se apropie de Sakura s-o linisteasca.
- Pisicuto, asculta-ma! Vad ca ti-ai scos ghearele si ai face bine sa te calmezi! Nu vreau sa ma port tocmai cu tine urat. Aceste vorbe ale brunetului fura rostite cu raceala si isi atinsesera scopul. Ca o vraja, o facura pe rozalie muta si ascultatoare. Revenind intr-o mare de calm, baiatul ii fura un scurt sarut Sakurei si redeveni cel iubitor. O mangaie pe frunte parca prea grijuliu spunandu-i sa nu-si mai faca griji degeaba, caci totul va decurge ca la carte. El ii jurase ca niciunul nu va ramane in Rusia si ca vor reveni in Japonia cu orice pret. Tanara aproba afirmatia captura in imbratisarea calda a baiatului. Peisajul deveni primitor cu un aer romantic. Dar aceasta romanta s-a stins si la fel de repede pe cat s-a instalat. Seara, cei doi s-au facut ceva mai straini unul fata de altul si se urcasera in masina tacuti si emotionati.
Inainte de a porni la drum, Sasuke se privea pe furis in geamul inghetat al masinii si o remarca si pe iubita sa prea tacuta. Totusi nu-i mai spuse nimic si o lasa in starea ei de meditatie. Isi freca putin fruntea cu mana dreapta, apoi porni cheia din contact. Automobilul incerca sa porneasca, dar in zadar. Brunetul repeta manevra de vreo doua ori si intr-un final masina porni tusind. Si inautru incepu sa se incalzeasca, iar Sakura sa cada in bratele somnului. Cu parul ei rozaliu, isi sprijini capul pe bancheta si atipi dragalas. Tanarul care era atent la volan, observa tarziu starea iubitei sale si tot ce putu sa faca este sa zambeasca si sa rosteasca in gand ,un dulce: Somn usor!
Brunetul in sinea sa simti o furtuna de sentimente. Nu-si putea da seama ce plan sa inventeze. Vroia sa plece in Japonia, sa o duca pe Sakura sau sa se desparta si sa plece fiecare pe cont propriu. Acum ii zbura putin gandul catre Itachi, ca se bagase intr-o situatie fara scapare, iar el in lasase intre dusmani fara sa-l ajute. Nervozitatea incepu indata sa-si faca simtita prezenta.
Sasuke nu isi putea stapani caldura care-i crestea in suflet, tinu volanul incordat parca ar tine cu putere pe cineva sa nu cada peste o prapastie. Sudoarea i se scurse pe tample si apoi pe barbie. Ii venea sa oftice, dar fata dormea langa el si nu dorea sa o vada iarasi plangand. Firea ei sensibila avea ori sa-l enerveze si mai tare pe baiat ori sa-l linisteasca.
Masina lor acum mergea pe un drum bun, cimentat lipsit de gropi si uscat. Afara nu mai ningea si nici pe jos nu mai era asa multa zapada. Iarna in acest tinut parea sa-si mai fi pierdut din controlul si incetul cu incetul sa se aseze primavara. Totusi, venirea primaverii era o aluzie pentru aceasta perioada, si chiar daca s-ar arata dornica, pe timp de razboi timpul ramane mort si decisiv. Vremea se manifesta greu in razboi. Sangele se varsa si se usuca ramanand o amprenta pe aripile timpului care il pastreaza intact si zboara mai departe nepasator.
Povestea acestor tinuturi si a chiar a lui Sasuke si Sakurei va ramane o amintire si o dovada caci chiar si in aceasta mizerie sufleteasca si ura intre state, in cele mai neasteptate clipe, iubirea poate lua nastere si dezvalui parti pe care omul insusi nu si le cunoste.
Wow, ador fic-ul! sysu ai talent si daca nu pui next nu scapi de mine pe mess :))
Acum sa trecem la capitol:]
Ai cam tot ce iti trebuie in el deci de la mine o sa auzi, ma rog ... citesti doar cuvinte de lauda pentru ca imi place mult cum scri si cum combini descrierea cu actiunea si dialog. Ca tot vorbim de dialog ... e ok, nu ai in exces si nici prea putin plus ca nu e sec deci e cul :))
Pai ... sti ce vreau nu? un BIG NEXT!
Kiss yaa:*
P.S. un next mai lung daca se poate?! please?! :o3