AnimeZupCăutare

[Terminat] The Way We Are [yaoi]

123…6›
[edit Aly]Tip Critica Permisa: Stil / Limbaj / Idei / Forma / Gramatica.

Deeeeeeci... probabil ca majoritatea stiti cine sunt Cinema Bizarre, si daca nu stiti, veti afla:))
Primul capitol este scris de mine, iar urmatorul de Myuu
Speram ca va place :o3


Personajele:
--->Strify and Yu<---
---> Strify<---
---> Yu<---
---> the one and only Cinema Bizarre<--- :)) de la stanga: Romeo, Shin, Strify, Yu si Kiro ;))


Capitolul 1

O alta seara in care concertam in Las Vegas este pe cale sa se incheie, lasand in urma toate aplauzele si tipetele fanelor infocate, care probabil ar muri de fericire daca ar primi macar putin din atentia noastra.
Inca suntem pe scena, in fata a mii de fani, care ne scandeaza numele, si pe care din pacate nu ii pot vedea din cauza reflectoarelor a caror lumina imi deranjeaza cumplit ochii...
-Yu... Fi atent! Imi sopteste Strify, solistul nostru, care observa ca mintea imi zboara altundeva. Imi asez chitara si ma concentrez asupra melodiei ce urmeaza sa o cantam, adica "Forever or never".
De cum incepe Romeo sa apese clapele, lumea o ia din nou razna, incepand sa tipe si sa aplaude, iar vocea lui Strify abia se mai aude, fiind mai mult acoperita de sunetul puternic al multimii. Il privesc pe Kiro, care canta la chitara-bass, si am inceput amandoi sa ne facem auziti la refrenul melodiei. Strify mai lasa publicul sa cante, tinand microfonul indreptat spre primul rand, ceea ce denota clar oboseala pe care a acumulat-o si care i se poate simti si in voce. Din cauza ca s-a agitat inca de la inceputul concertului pana acum, arata de parca tocmai a venit dintr-un razboi, doar ca nu e murdar. Eu ma plimb pe scena, dandu-le tarcoale lui Kiro si Strify, din lipsa de ocupatie, inafara de cantatul la chitara.
[...]
I'm not gonna live forever
Said I'm not gonna live forever
Gotta make it now or never
Forever or never...

For my love...
For my love...
For my love, it's forever, forever


In timp ce canta aceste versuri, Strify se apropie de mine, iar eu ma opresc din mers, stiind ce vrea sa faca. Tinand microfonul in mana stanga, ma trage spre el cu cealalta, prinzandu-ma de camasa neagra desfacuta la toti nasturii si isi apropie buzele de ale mele in timp ce canta. Periculos... avand in vedere ca ma tenteaza sa il sarut de ceva timp incoace, desi practic, teoretic, logic si din fire, nu ne suportam. Dar cand sunt pe cale sa ii ating buzele, se indeparteaza de mine repede, iar eu incep din nou sa cant la chitara, deoarece urmeaza refrenul, la care trebuie sa particip.
E ceva obisnuit sa ne apropiem la versurile astea, dar de data asta a fost prea mult! Stiu ca ii place sa se joace... dar atunci cand se pune cu mine, apare o mica problema.
Melodia se termina in scurt timp, iar Strify incepe sa multumeasca publicului si alte aiureli de astea... Dupa cum am spus, nimeni nu se joaca cu mine nici prin vorbe, iar prin fapte nici nu se pune problema. Ii las chitara mea lui Kiro si ma indrept repede spre Strify, prinzandu-l de barbie si unindu-mi buzele cu ale sale, reusind sa-mi strecor limba in gura sa, fara a-i oferi timp sa constientizeze ce se intampla. Fetele din multime incep sa ne strige numele si sa scoata tipete asurzitoare, facandu-l pe el sa isi dea seama de faptul ca il sarut. Scoate un sunet infundat si isi aseaza mainile pe pieptul meu, incercand sa ma indeparteze, insa pana la urma rup eu sarutul, pentru ca el nu are puterea necesara pentru a reusi ce si-a propus.
-Va uram o seara minunata in continuare! spune Strify la microfon, incercand sa-si ascunda gafaielile si sa dea impresia ca sarutul acela a fost ceva planificat, ceea ce ma face pe mine sa rad in sinea mea.
Imi iau chitara de la Kiro, care rade, lasand zambetul acela sa se observe spre deosebire de mine, si cobor de pe scena, urmat de ceilalti, intrand in limuzina ce ne va duce spre hotelul in care suntem cazati. Eu stau langa amicul meu, Romeo, iar Strify, impreuna cu Shin si Kiro, in fata noastra. Credeam ca voi avea parte de putina pace si liniste, insa m-am inselat amarnic, deoarece il si aud pe Strify:
-De ce ai facut aia?! Intreaba el rastit, privindu-ma in ochi.
-Am facut ce? intreb eu nepasator, punandu-mi coatele pe genunchi si sprijinindu-mi barbia pe mana dreapta.
-Aia! M-ai sarutat! Spune el la fel de rastit si incruntat. Vrei cumva sa ma faci de ras? continua gesticuland cu mainile.
-Eu? Te-am sarutat? Delirezi baiete... spun eu, indreptandu-mi spatele si asezandu-mi mainile in san.
Romeo incepe sa chicoteasca, ceea ce ma face pe mine sa ma abtin cu greu din a izbucni in ras. Atat de mult imi place sa il vad pe Strify indignat si suparat, incat as face asta zilnic numai ca sa il oftic.
-Doamne! De abia astept sa ajung la hotel si sa ma spal pe dinti! Cred ca trebuie sa inghit tot tubul cu pasta, zice Strify incercand sa ma faca sa ma dau de gol, pentru ca initial as spune "Atunci eu ar trebui sa inghit sapunul intreg sau gelul de dus" dar nu am sa o fac, ci o sa tac din gura deocamdata.
-Ce dra...gilor! Kiro sau Shin, spuneti voi ce s-a intamplat! replica el, indreptandu-si privirea spre cei doi care se fac ca ploua, deoarece imi tin partea in astfel de jocuri. Strify renunta pana la urma si isi aseaza mainile in san, privindu-ma nervos, vrand parca sa ma omoare, nu alta... dar macar tace pe drum si nu imi da dureri de cap.
Nici nu coboram bine din limuzina, ca Strify imi si sare in spate... la propriu!
-Daca ma mai saruti vreoadata pe scena, te dezmembrez! Spune el la urechea mea pe un ton marait, incolacindu-si mainile in jurul gatului meu. Crede probabil ca voi cade, dar se inseala, pentru ca am inceput sa urc scarile hotelului fara nici un fel de grija. Prietenii nostrii se prapadesc de ras in spate, si toti oamenii din hotel ne privesc ciudat... mai ciudat decat de obicei. Iau cheile apartamentului meu si al lui Strify (tin sa mentionez ca pana si receptionista se uita la noi ca la masini straine), apoi intru in lift urmat de ceilalti, apasand al butonul pentru etajul cinci. Iesind din ascensor, ne indreptam catre apartamentele noastre: Kiro in cinci sute unsprezece, Shiro in cincisute doisprezece, Romeo in cincisute treisprezece, eu in urmatorul iar Strify in cel de langa al meu.
Descui usa de la apartamentul maimutei ce-mi sta agatata de gat si intru, aprinzand becul, cu speranta ca se va da jos de pe mine, ceea ce se si intampla, dar se pare ca nu vrea sa imi dea drumul gulerului camasii.
-Te detest! Din toata inima! rosteste el, incruntandu-se.
-Spuneai sa nu te mai sarut pe scena... dar nu ai mentionat si "nicaieri altundeva", zic eu, prinzandu-l cu mana de dupa cap si punand din nou stapanire pe buzele lui, incercand sa imi croiesc drum cu limba printre ele. Insa nu apuc sa savurez pentru prea mult timp momentul pentru ca ma musca de buza inferioara si se indeparteaza repede de mine.
-Acum am nevoie de doua tuburi cu pasta de dinti! spune el, stergandu-si buzele cu dosul mainii.
-Ai grija ca poate vei avea nevoie de trei daca ma mai provoci mult... si de un fond de ten foarte bun ca sa nu ti se observe roseata din obraji, spun eu incepand sa rad cu pofta.
-Iesi afara, idiotule! striga el enervat la culme, luand o vaza de pe masuta din apropiere si aruncand-o inspre mine, vrand sa ma loveasca. Dar pentru ca sunt destul de rapid si agil, reusesc sa ma feresc, lasand obiectul de sticla sa se sparga in mii de bucatele la contactul cu peretele din spatele meu.
Continui sa rad si ies din camera lui, insa nu inainte sa ii fac semn cu ochiul, ceea ce il enerveaza si mai tare si il face sa fiarba de nervi pe dinauntru. Chiar inainte sa ii inchid usa imi striga numele in asa fel incat cred ca s-a auzit in tot hotelul, iar eu izbucnesc si mai tare in ras, in timp ce ma indrept spre camera mea. De cum ajung in incapere, scap de haine si intru la un dus cald pentru a reinvia. Picaturile de apa reusesc sa imi relaxeze trupul incordat, iar mirosul placut al gelului de dus ce tocmai l-am pus pe corp imi satisface simturile, ceea ce face dusul asta mai placut decat de obicei. Brusc imi vine in minte chipul lui Strify in momentul in care a rosit in obraji, si zambesc usor in timp ce imi clatesc trupul de spuma ce-mi acopera o mare parte a pielii, atingandu-mi apoi buza care mi-a fost muscata de animalul ala cu doua culori in cap. A fost prima data cand l-am vazut pe Strify rosind dupa o tentativa de sarut... iar asta ma obliga sa il tachinez si mai mult. Din nou imi arcuiesc buzele intr-un zambet, stiind sigur ca pana maine va nascoci un plan ca sa se razbune. Dupa ce imi spal si parul cu sampon, ies de la dus, luand un prosop pentru a-mi sterge picaturile ce inca mi se preling pe corp. Intru in camera mea si imi iau doar o pereche de boxeri pe mine, uscandu-mi apoi parul cu feohn-ul si aruncandu-ma in patul cel moale si cald, adormind in scurt timp.
Kana-san stii ca ai avut dreptate si da te-as omora si pe tine si pe myuu dar cum as mai putea afla eu continuarea la fic daca va trimit pe lumea cealalta si sincer acum nu imi place sa ofer excursi pe gratis asa ca daca vreti sa plecati dincolo ;)) aveti grija ce ii faceti zeului meu Yu.Dupa cum bine stiti eu maniaca, obsedata, si etc etc dupa Yu:x frumusetea divinitatea, perfectiunea MEEEAAA deci clar e a M E A imi place ce ai scris si sigur ca o sa imi faca placere sa citesc ficul in continoare, doar e vorba de CInema bizarre? Yu si Strify ce baieti defapt eu inca contemplez, ei sunt oameni? adica serios acum, perectiunile alea is superbe. Astept continuarea fetelor, kissu si spor la scrisYu e cel mai tare Yu e cel mai frumos Yu e perfect Yu e extra mega ultra hiper frumos si E AL MEEEEUUUU
Buna! Am citit si eu ficul si imi place foarte mult :X. Ca si celelalte fete care au lasat comenturi si mie imi place Cinema bizarre, dar avand in vedere ca ficul e yaoi am dublu avantaj sa citesc :D.
Ai descris frumos totul si toate sentimentele personajelor, deja le-ai conturat oarecum niste personalitati. Imi place foarte mult ca pentru Strify ai adoptat o personalitate mai copilareasca, ceea ce i s-ar potrivi, parerea mea. Cat despre Yu, si de el imi place cum ai descris, insa se cam indeparteaza putin de realitate caracterizarea lui, adik eu una nu l-as vedea atat de nepasator atunci cand e vorba ca cineva sa tipe la el, dar asta nu conteaza foarte mult pentru ca pana la urma tu decizi cum costruiesti fiecare personaj, si pana acum imi placSucces in continuare si multa inspiratie. Bye and kisu
Salooot!Waw un fic cu trupa Cinema Bizarre Tin in primul rand sa va felicit pentru idee deoarece actunci cand faci un fic cu o trupa atat de faimoasa este greu sa satisfaci dorintele tuturor Asa eu sunt de aceiasi parere cu ashya_love imi place descrierea,naratiunea,dialogul bine conturat insa mi se pare k v-ati indepartat destul de mult de realitate.Am citit interviuri si reportaje despre Strify si Yu iar acolo nu pareau chiar deloc dusmani bine k nu asta ar fi problema insa il adooor pe Yu si nu vreau sa se schimbe atat de mult :(sorry dak am fost prea critica...
In rest va urez mult succes si inspiratie din belsugBye and kiss
Hey!
Un fic bun, un inceput promitator...
Am mai citit cate ceva de la tine si am observat ca te descurci bine la capitolul yaoi. Iar ficul nou nu face decat sa-mi confirme parerea.Nu pot spune ca ma omor dupa ideea de formatie, dar ceea ce ai scris tu e foarte interesant. In primul rand, a fost extrem de bine gandita scena cu sarutul, iar apoi, ma amuza foarte tare relaia dintre cei doi.
Nu ascult J-Rock, deci nu am nicio idee despre cine sunt cei de la Cinema Bizare, dar promit sa ma informez.
Hmm, ce pot sa mai zic?
Iti doresc multa inspiratie si pofta de scris!
Chu!
Eh, se vede treaba ca am ajuns cam tarziu, dar pana la urma am ajuns.
Umm, si mie imi va fi destul de greu sa ma obisnuiesc cu ideea de a pune cinema bizarre si yaoi in aceeasi propozitie.Mai ales din cauza faptului ca pana acum am sustinut sus si tare ca ei nu sunt gay.Dar voi face o exceptie in cazul asta :)).
Sincer, cum a spus si Mousy, eu il vedeam pe Yu mai degraba cu Kiro.Mi se pareau destul de ok impreuna, dar presupun ca merge si Strify.
Revenind la fic...in sfarsit un sarut intre cei doi.Desi nu este real, am avut aceeasi satisfactie ca si cand ar fi fost.Adica de cate ori n-au fost pe scena atat de aproape si...nimic.Nah ca acum am ocazia sa vad (cu ochii minti :)) ) un sarut adevarat.
Ma gandeam la ce ar zice ei daca ar citi ficul asta :))) (presupunand ca ar intelege limba).Cred ca e mai bine ca nu stiu romana :))
Oricum, vad ca aveti destul de mult succes fetelor :D.Sa speram ca asa va fi si de acum incolo.
Si, in incheiere, CB sunt cei mai tariiii!!! (fana din mine nu s-a putut stapani..)
V-am pupat si Myuu, grabeste-te ok? :)
Yaku-chin, ai perfecta dreptate, sunt superbi, mai ales Yu si Strify.... : Deci asta-i cea mai interesanta idee de fic cu personaje cunoscute, povestea e super frumoasa si personajele de asemenea. Sper ca cei doi sa fie impreuna cat de curand. De asemenea sper ca in acest fic sa pot vedea pe cei de la Cinema Bizarre "In the way they are" in imaginatia voastra, care stiu ca e foarte bogata si-mi pare bine, ca altfel acest fic nu ar exista.. Imi place ca "povestitorul", ca sa zic asa, este Yu pentru ca din cate stiu eu are o personalitate foarte interesanta... Cel mai mult mi-a placut faza in care a zis Strify ca are nevoie de doua tuburi de pasta de dinti, chiar a fost amuzant. Va felicit pentru tot :bv: si abia astept continuarea..... pana atunci, spor la treaba!
Ok, ma trezesc si eu acum :D
Kana-chan, ce mai faci ? >:D< Vad ca scrii ficuri *delicioase* ca intotdeauna >:)
Okay, deci va dau in judecata, sunt o noua victima :)) Pana acum 3-4 zile nu stiam nimic de Cinema Bizarre, iar acum sunt ceva de genu *omg, fangirlscream,ftw CB the best!!!!!!* Am luat cam toate melodiile lor, poze, interviuri, videoclipuri xDD This is so damn addictive : O

Deci, revenind la realitatea, pana acum inceputul e foarte promitator, imi place la nebunie! pairing-ul e absolut perfect ^____^
Aveti tot ce va trebuie si in plus aveti si imaginatie, si un nou fan xD
Mie nu-mi prea place critica, mai ales la un asemenea fic deci de la mine meritati doar laude si multumiri ca m-ati facut sa descopar minunatiile astea de baieti =))

Myuu, please hurry up with the next chap. ^_^

*kiss and hug*
In primul rand sunt total uimita de numarul imens de comentarii pe care l-a primit ficul. Nu cred ca am vazut asa ceva pana acum si ma bucur nespus ca va place. Evident, Kaname merita numai felicitari pentru capitolul ei, chiar si din partea mea. Am reusit si eu sa scriu in sfarsit capitolul meu, sper ca nu am intarziat chiar asa de mult, iar daca am facut-o, imi pare sincer rau.
Ceea ce a uitat Kaname sa spuna este ca eu voi scrie din punctul de vedere al marii mele iubiri, Strify, dar ea va continua cu Yu, deci veti avea ambele perspective ale personajelor. Lectura placuta!:*

Capitolul 2

Ma trezesc deranjat de alarma telefonului care pare sa nu se opreasca indiferent de cat de mult incerc s-o ignor. Deja s-a facut dimineata? Nu-mi vine sa cred ca sunt atat de obosit si astazi va trebui sa dau si interviul ala nenorocit pentru o revista. Aud versurile de la melodia „Dark star” si incep sa cred ca e o conspiratie impotriva mea pentru ca lumina strabate jaluzelele, lovindu-ma in fata si intrandu-mi in ochi si astfel ma face sa-i inchid pe jumatate.
In cele din urma, ma dau jos din pat, mergand catre baie pentru a face un dus. Asta ar trebui sa ma trezeasca putin, sa speram, pentru ca nu pot sa apar atat de adormit la interviu...cine ar puteam sa-mi tina locul? Doar eu sunt cel care da majoritatea raspunsurilor, asta ca sa nu spun toate.
Dupa ce ma rasfat cu apa calda, imi iau o pereche de pantaloni albi pe care ii inchid cu o curea neagra, iar pe deasupra un tricoul albastru, inscriptionat cu diferite mesaje pe care nu apucasem sa le citesc pana acum. Oricum nu ma intereseaza, imi place sa ma imbrac cu albastru fiindca se vede atat de bine alaturi de parul meu blond. Imi pun si o pereche de pantofi asa cum imi place sa port, iar parul mi-l pieptan ca de obicei, dar il mai dau si cu ceva fixativ pentru a sta mai bine. La sfarsit, arunc o privire catre ceasul de pe perete si vad ca mai am suficient timp cat sa-mi pun planul in aplicare. Trebuie sa i-o platesc lui Yu pentru ce-mi faucse ieri, doar nu crede ca va scapa asa de usor. Ah, cat m-a putut enerva si nici macar nu am rosit, nu ma entuziasmez eu atat de mult de la un sarut, mai ales unul din partea lui.
Ies pe usa, strabatand culoarul pana ajung in dreptul camerei lui, unde ma opresc pentru a-mi da seama daca era inauntru. Incerc sa ascult pe la usa, dar nu se aude absolut niciun zgomot asa ca intru. Ciudat, nu e inauntru...Desi nu pot spune ca nu ma bucur pentru ca, in sfarsit, am ocazia de a i-o plati cu aceeasi moneda. Ma duc direct la sifonier de unde scot perechea lui preferata de jeansi si iau prima foarfeca care-mi cade in mana. Dupa ce ma gandesc un timp asupra modelului pe care urma sa i-l dau, incep sa-mi decupez numele pe una din fetele blugilor, iar pe cealalta desenez cu marker negru un „My new religion is you”. Cu asta, daca va avea noroc, ar putea sa spuna ca e un nou mod de a promova melodia „Blasphemy”, insa, mai mult ca sigur, va fi furios. Perfect.
Cand ma pregatesc sa ies din camera, tocmai ce aud usa de la baie deschizandu-se si il vad pe Yu cum intra inauntru doar cu un prosop infasurat in jurul taliei.
- Strify, ce-i cu tine aici? Nu-mi spune ca ti-au placut saruturile de aseara si mai vrei o tura. Defapt, nu m-as mira, dar acum nu sunt prea imbracat asa ca daca ramai poate ajungem si la altele...
- Mda, sigur, poate in visele tale. Ii spun eu cu un zambet in coltul gurii. Daca ar sti ce i-am facut, cu siguranta nu ar mai fi atat de binedispus. Ti-am „pregatit” hainele pentru interviul de azi...sper sa-ti placa.
Dupa aceste cuvinte, ies repede pe usa camerei si cobor in graba scarile fiindca nu am mai avut rabdare sa astept liftul. In urma mea, il aud pe Yu cum ma striga, apoi urmeaza un val de injuraturi din care nu inteleg mare lucru. Macar acum suntem chit, presupun.
Ma urc in masina trupei, unde Kiro, Romeo si Shin stateau deja pe bancheta din spate vorbind despre o fana disperata care ii ceruse lui Kiro un autograf chiar pe spate. Mie imi place sa stau cu fanii, dar nu si cand dau peste fanatici care imi cer tot felul de ciudatenii si ce a vrut fata asta chiar nu e nimic in comparatie cu altele. Yu a venit abia dupa douazeci de minute, timp in care Romeo incepuse sa faca glume despre motivul care l-ar putea face pe Yu sa intarzie. Eu sunt singurul care stie adevarul, cel putin pentru moment.
- Unde e cap de papadie? Tipa Yu imediat ce se vede inauntrul masinii. Mie imi vine sa rad si reusesc sa ma abtin doar la gandul ca m-as putea face cu vreun pumn „cadou” daca as izbucni in ras.
- La cine te referi, ca nu sunt singurul blond? Spun eu inocent cu o urma de sarcasm.
- Deocamdata esti blond. In curand o sa fi chel! Zbiara Yu din nou in timp ce se apropie de mine, tragandu-ma de gulerul tricoului. Poti sa-mi spui ce naiba s-a intamplat cu blugii mei preferati?
- Ups...un mic accident. Dar ii poti folosi cand voi canta „Blasphemy”, poate vei face senzatie printre fani, mai sti? Ii raspund pe acelasi ton ca mai inainte.
- Sa vezi ce blasfemie va fi cand voi rupe un cap de papadie...
Din fericire, Romeo calmeaza spiritele, spunandu-i ca sunt doar niste amarati de jeansi si ca isi poate lua altii. Sincer mie nici nu-mi plac, nici macar nu aveau un model special, nu inteleg de ce ii placeau atat de mult.
Ajungem la interviu in timp util si intram intr-o alta camera de hotel, destul de spatioasa, unde ne asezam pe o canapea de piele si doua fotolii pe care stau eu si Yu tocmai pentru a fi la cat mai mare distanta unul fata de celalalt. Intrebarile, ca de obicei, au fost despre noul album, despre turneul inceput, mesajul diferitelor melodii si alte lucruri despre care pot sa vorbesc destul de mult incat sa nu fie nevoie sa mai intervina vreun alt membru al trupei in monologul meu. Cel putin asta s-a intamplat pana la ultima intrebare, pe care desi o asteptam, m-a luat prin surprindere:
- Yu, cum a fost sa-l saruti pe Strify? Ce parere crezi ca au fanii despre acest incident? Spune reporterita roscata ce are in jur de douazeci si cinci de ani. Ah, la naiba, intrebarea e adresata lui, ceea ce inseamna ca nu pot raspunde. Oare ce ii va spune...
- A fost doar un sarut, am facut-o de atatea ori incat a ajuns sa echivaleze cu o strangere de mana. Am vrut sa-l sarut pe Strify pentru ca-mi place sa-l domin uneori. Cred ca ar fi foarte util acest lucru si cand vorbeste prea mult, desi as ramane fara saliva la cate sute de cuvinte scoate din gura pe minut.
Nu pot sa mai spun nimic dupa un astfel de raspuns pentru ca nu vreau sa par suparat. Daca il ignor, va fi mai bine, se va crede ca nici nu l-am luat in serios. Cu toate astea, pe dinauntru fierbeam, mi-o facuse a doua oara la faza cu „dominatul”.
Cu intrebarea aceasta interviul se termina, iar pe drumul de intoarcere apuc sa il trag la raspundere pentru felul in care s-a comportat:
- Ce a fost cu raspunsul ala? Una e cand imi vorbesti asa in afara camerelor de filmat si alta e cand o faci cu o tara de martori, ai inteles? Spun eu enervat de-a dreptul, sperand sa nu se mai repete acest lucru si alta data. Alta data, va mai fi una? Cu siguranta nu, sunt deja satul de jocul de-a sarutatul cu Yu.
Asteptam sa-mi spuna ceva de genul cum ca el face ce vrea sau alte tampenii, dar nu mai zice nimic ci se intinde sa-i sopteasca ceva lui Kiro la ureche, iar eu mor de curiozitate, incercand sa aud despre ce era vorba. Pana sa apuc eu sa-mi dau seama de ce se intampla, il vad pe Yu luand singurul baton de ciocolata din masina si incepand sa manance din el astfel incat da-mi faca pofta. Il fixez cu o privire aspra ce radia de nervi, apoi incerc sa-l prind de maini pentru a i-l lua.
- Hai, Yu, stiu ca nu-ti place prea mult ciocolata, o faci intentionat, spun eu intinzandu-ma si mai mult si incercand sa-l tin de mana.
- Ce, il vrei? Imi spune fluturandu-l prin fata ochilor mei, iar eu ma chinui din nou sa-l prind.
- Normal, tip dintr-o data, aplecandu-ma catre brunet. Deodata, simt cum mi-e prins capul de barbie si cum Yu isi strecoara limba inauntrul gurii mele, facandu-ma intentionat sa tac. Are un gust dulce datorita bucatilor de ciocolata de pe limba care se dizolva in saliva ce se impreuna in jocul pe care tocmai il incepuse. As putea sa-l musc ca data trecuta, dar imi placea la nebunie gustul de ciocolata, asa ca nu il pot opri, cel putin nu inca. Insa, in cele din urma, il impring, retragandu-ma pe locul meu.
-Incepe sa-ti placa sau mi se pare mie? Imi spune cu un zambet pervers asa cum numai el poate sa aiba.
- Idiotule, imi place ciocolata, nimic mai mult.
- Vezi sa nu te cred! Sunt ultimele cuvinte pe care mi le-a adresat tot drumul inapoi catre hotel. Cred ca devine un obicei sa ne sarutam atat in public cat si in particular, iar baietii se amuza copios pe seama noastra. Probabil si Yu o face, dar pe mine ma enerveaza cu adevarat tot jocul asta cretin, am de gand sa i-o platesc si inca cu varf si indesat. Nu va scapa el asa usor si am in minte planul perfect, ceva mult mai serios decat niste blugi stricati.
kyaaa a fost bestial nu mai pot de ras, mi-a placut cum ai imbinat naratiunea cu dialoguul si descrierea, iar momentul comic ti-a iesit extraordinar, am ras cu lacrimi cum ziceam, incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult de Yu de-abia astept sa vad ce va face kana-chan in urmatorul cap, dar pana una ala myuu meriti multe laude pentru un capitol fabulos, mi-a placut foarte mult si a fost pe masura asteptarilor mele
Tu si kana-chan va completati reciproc.
next-ul repede :*:*:*
Heeeyaa! :* Cine ar fi crezut ca ma voi trezi la ora asta, avand impresia ca ai postat nextu? :)) Zici ca mi-a sunat un clopotel ce-mi zicea ca myuu a pus nextu :))
Frumos capitol! I love it ! :X Strify si Yu se completeaza perfect! :X Totusi am impresia ca Strify se comporta putin cam copilaresc :-? . Faza aia tu imi faci ceva, eu ma razbun, e cam copilaroasa, dar se potriveste perfect cu atitudinea lui Yu. ^^
Mi-ar placea ca Strify sa-i faca ceva rau lui Yu, dar sa renunte, vazand ca totusi tine la el :X . Anyway... Sunt fana voastra nr. 1 .
Precum Yu si Strify, tu si Kana-chan va completati perfect. :X Aveti un stil unic de a scrie, unul capitvant.

Cam atat am de zis ! ^^ Acum ma duc la somn pana nu imi suna din nou "alarma mintala" pentru a-mi da de veste ca s-a postat continuarea la un alt fic ce imi place :)) .

Astept cu nerabdare nextu ^^ . Succes la scris, Kana-chan! :*

:bye:
Ahhh ce final duuulce :X =P~.Dar sper ca realizezi ca vreau mai mult.Adica vreau sa faca...sti tu...sa faca treaba aia...adica sex bre :)) (ups...trebuia sa cenzurez? :-? ).In fine...presupun ca va mai dura ceva, asa ca respiram adanc si ne punem pe asteptat.
Incepe sa-mi placa tot mai mult ideea de cuplu intre Yu si Strify...sunt tare curioasa cum vor evolua lucrurile intre ei :-?.
Strify e putin cam imatur, dar imi place de el asa.Imi place ca-l enerveaza pe Yu si totodata ca se pune in "pericol" prin comportamentul lui copilaros.O victima sigura :))
Nu te-am prea felicitat in ultimul timp, dar cred ca ar fi cazul sa o fac din nou.Bravo Myuu! (ma simt mandra :> ).
Succes la scris fetelor...Kaname, grabeste-te ok? :D
Pa pa :*
O, nu, sunt ultima, what shame? :(, dar timpul nu e pierdut, cred :D. Wow deci a fost bestial :X, mai ales sarutul ala atat de dulce, si mie imi place ciocolata la nebunie :X, mi-ati facut pofta, nu-i corect.
In fine, ai descris minunabil,formidat extrornial, geniar si multe alte adjective combinate din care reiese placerea mea de a citi acest fic doolce si la propriu si la figurat :X.
Strify e o mare figura, cum a putut sa-i taie blugii preferati?????!!!!!!! E nebuuuun!!!????, dar mi-a placut, a fost super haios :)), iar despre faza cu "cap-de-papadie", no coment, am ras de era sa trezesc toata casa :)).
Acum, descrierea a fost foarte frumoasa si detaliata, se vede ca va pricepeti amandoua si va completati extraordinar. Bravo.
Succes in continuare si spor la scris, sper sa veniti cat puteti de repede cu noul capitol, ard de nerabdare.
Bye and kisu :*
*BOOOM* here i am ^_^ New chap ;)) hope you like it ^.^


Capitolul 3

Nu stiu cat de nervos ar trebui sa fiu pe faptul ca jeansii mei preferati tocmai au fost facuti praf sau cat de multumit ar trebui sa fiu ca i-am platit-o din nou lui Strify, dar ziua asta este abia la inceput, asa ca nu stiu la ce as putea sa ma astept din partea "papadiei". Momentan suntem in holul hotelului, privind ecranul televizorului imens ce troneaza inaintea catorva fotolii pe care noi suntem asezati, privind filmul preferat al lui Kiro, "Twilight". Nici macar nu stiu ce ii place la o asa poveste, dar sa zicem ca gusturile nu se discuta. Sunt atat de plictisit, incat chiar am observat absenta lui Strify, si a gurii lui care nu se mai opreste din trancanit, asa ca ii intreb curios pe ceilalti unde este anormalul ala.
-A spus ca se duce in apartamentul lui, imi raspunde Romeo fara a-si lua ochii de la ecran.
Ma ridic de pe suprafata moale, indreptandu-ma spre receptie pentru a-mi lua cheia apartamentului, insa cand am ajuns la acolo, domnisoara imi spune ca acea cheie a fost luata deja de Strify, lucru care m-a cam panicat, dar avand in vedere ca nu am altceva foarte important ce sa-mi distruga, ma linistesc. Iau liftu apasand pe butonul ce avea inscriptionat numarul cinci. In scurt timp ajung in apartamentul meu, a carei usa a fost lasata descuiata si ma uit prin jur sa vad ce e in neregula. Intrand in dormitor, o vad zacand pe pat, cu gatul taiat si toata desenata cu markerul negru, pe Hello Kitty. Chiar incep sa rad cu pofta, vazand ca Strify crede ca ma mai intereseaza lucrurile astea. Papusa aia de plus a fost o amintire si atat... ce copil poate fi uneori. Iau papusa in maini si citesc tot ce scrie de jur-imprejurul ei "Asta este doar un detaliu minor! Asteapta-te la ce e mai rau... ziua e lunga!" Ma intreb ce mai are de gand, dar la ce minte are el, nu ar trebui sa ma sperii foarte tare... oricum, cred ca e nevoie sa-mi pun lacat sau alarma la usa. Ies din apartament, cu gandul de a-mi recupera cheia si probabil si pentru a oftica putin "papadia". Intru in apartamentul alaturat, deoarece stiu ca Strify nu-si incuie niciodata usa, si il vad stand pe canapea, privind plictisit la televizor.
-Imi pot primi cheia inapoi? intreb eu, stand sprijinit cu spatele de perete si cu mainile in san.
-Nu, pentru ca n-am eu chef! si ai grija sa nu patesti la fel ca Hello Kitty... Sau stai! reformulez! Acum e "Bye-Bye Kitty"! spune el, ridicandu-se de pe canapea si indreptandu-se spre mine.
-Oh, serios? Si ce ai de gand sa-mi faci? O sa-mi dai cu vreo papadie pe la nas pana devin alergic la polen, sau pui buruiana sa ma decapiteze? intreb eu pe un ton ironic, lucru ce il enerveaza ingrozitor pe Strify. Asculta la mine, iubire! In apartamentul asta, undeva intr-o camera, exista un pat... vrei cumva sa-l rupem? Putin dresaj nu ti-ar strica, replic eu apropiindu-ma de el.
-Ha! Poate tu iti pozitionezi bine replicile, dar nu te poti compara cu mine, nici daca te mai nasti o data! Esti un idiot, Yu, asa ca fii atent!
Dupa faza asta chiar am de gand sa il sperii putin! Trantesc usa apartamentului si ma indrept spre Strify, care deja nu pare foarte incantat ca s-a nascut cu o gura atat de mare. Il prind in brate si merg spre camera, fapt ce il inspaimanta, deoarece incepe sa strige si sa se zbata, lucru ce imi ofera mie satisfactie... insa incerc sa ma abtin din a rade.
-Da-mi drumul! Yu! Ce faci?! urla el speriat si incepand sa se zbata in timpul in care eu il asez pe pat. Ii prind incheieturile intr-o stransoare desupra capului, doar cu mana mea stanga apoi ii raspund intrebarii, care oricum pare a fi pusa aiurea...
-Inafara de faptul ca iti voi da o lectie... nimic altceva!
Obrajii lui prind o culoare rozalie, care se intensifica, atunci cand rup materialul albastru ce-i acopera partea de sus a corpului. El urla si se zbate in continuare, incercand sa se elibereze, dar sa fim seriosi!... chiar sunt de parare ca cineva ar trebui sa-i spuna ca nu ne putem compara puterile... dar ador sa il necajesc.
Trupul incepe sa ii vibreze sub al meu, ceea ce ma indeamna sa continui prin a ma juca cu varful limbii pe unul din sfarcuri, iar el scapa un geamat si capata culoarea sangerie in obraji, iar vazandu-se in situatia asta, intra in panica.
-Yu! Da-mi drumul, sau jur ca te omor cu mainile mele!
Zambesc la auzul acelei tentative de aminintare si intr-un final ii dau drumul, ridicandu-ma de pe pat.
-Sper ca nu credeai ca iti voi face ceva, replic eu incepand sa rad.
Se ridica si el de pe suprafata moale, lasandu-si tricoul rupt sa ii cada pe podea, apoi incepe calvarul meu, deoarece iar isi deschide el gura, vorbind neintrerupt.
-Handicapatule, cretinule, idiotule, retardatule si nenorocitule! Sa nu crezi ca scapi asa usor dupa ce ti-ai batut joc de mine! Ai sa regreti! striga el, dintr-o singura suflare, indreptandu-se in acelasi timp spre mine.
-Ce e? Mai vrei o tura? intreb eu, prinzandu-l de maini, striind ca vrea sa ma loveasca si il trag in bratele mele, lipindu-i trupul de al meu. Sau vrei cumva sa continuam?
-Tu sa continui cu cineva din regnul tau animalic! urla el, incercand sa isi elibereze mainile.
-Imi pare rau, sunt unic in aceasta rasa... dar nu stiu ce sa cred despre o papadie, replic eu, dandu-i drumul incheieturilor si iesind din apartament, desigur, inainte ca el sa apuce o alta vaza care se izbeste de usa, facandu-se bucatele pentru ca tinta a fost mai rapida.
A trecut o ora de cand am plecat din apartamentul lui Strify, iar acum trebuie sa mergem la un alt interviu care va fi transmis in direct in toata tara si nu inteleg de ce am o presimtire rea in legatura cu asta...
Imi iau din dulap un maiou negru mulat pe trup, niste pantaloni de blugi, care sunt de aceeasi culoare, o curea cu niste lanturi agatate de ea si imi aranjez parul cu putin fixativ.
Kiro intra in apartamentul meu, si ma anunta ca ma vor astepta in holul hotelului, asa ca ii spun ca voi cobori imediat, pentru ca simt ca imi lipseste ceva... adica lanturile mele: cel cu lacat si cel cu tepi.
Dupa ce stiu ca sunt pregatit, mai completez doar cu parfum si ies pe usa apartamentului, fara a o incuia...pentru ca nici nu am cu ce! apoi cobor pe scari deoarece nu am de gand sa astept nenorocitul acela de lift care abia urca. Toti cei patru ma asteapta acolo unde mi-a fost spus, dar observ ca Strify nici macar nu isi intoarce privirea pentru a ma vedea, ci doar sta acolo plictisit, cu mainile in san, uitandu-se intr-un cu totul alt loc.
Mi se pare ingrozitor de ciudat sa nu il aud pe Strify luandu-se de vreun obiect vestimentar de-al meu, dar cred ca as putea sa ma obisnuiesc cu aceasta liniste incantatoare. Ne indreptam toti spre limuzina, asezandu-ne ca de obicei: Romeo langa mine, iar ceilalti trei, in fata noastra. Desi cap de papadie este exact in raza mea vizuala, iar eu in a lui, nu imi adreseaza niciun cuvant si nici nu ma priveste,lucru care nu ma deranjeaza, pentru ca macar am parte de liniste.
Spre deosebire de mine, Strify este imbracat numai in alb, purtand un tricou mulat, pantaloni stramti, o jacheta si cureaua lui personalizata (cred ca are peste zece de astfel de curele, pe culori diferite).
Ajungem in fata unei cladiri mari si iesim cu totii din automobil, indreptandu-ne spre intrare, unde suntem asteptati de un barbat inalt, imbracat la costum, care ne conduce pana la locul unde va avea loc filmarea.
Cea care va prezenta intreg interviul este o domnisoara de aproximativ douazeci si cinci de ani, cat Strify la inaltime, cu parul lung de un roscat intens, ce incadreaza un chip dragut, care-mi inspira o oarecare nevinovatie sau inocenta. Ochii albastrii deschisi si trupul slabut o fac sa para mai degraba o copila, insa felul in care vorbeste, o ridica la stadiul de adult.
Cap de papadie a inceput sa zambeasca odata ce Kiro a vorbit cine stie ce cu el, si numai dupa aceea a inceput filmarea. Prezentatoarea sta pe un scaun inalt in partea nostra dreapta, cei trei blonzi pe canapea, iar eu si Romeo pe de-o parte si de alta a canapelei, pe niste scaune asemanatoare cu a prezentatoarei.
Majoritatea intrebarilor sunt despre noul nostru album , la care, evident, numai Strify raspunde, apoi au urmat intrebari despre concertele noastre.
-Si, Strify -incepe roscata- spune-ne cum este sa fii sarutat de catre Yu, continua aceasta, facandu-ma sa zambesc usor in coltul gurii.
-Mda... In primul rand, nici nu cred ca se paote numi "sarut", adica eu unul nu il pot numi asa nici cu rugaciuni. Ar fi acelasi lucru daca as saruta caine, pentru ca asta a fost impresia mea acolo, pe scena si... in concluzie, nu-mi place felul in care saruta, absolut deloc!
Raspunsul lui m-a socat intr-un fel, dar in acelasi timp m-a si amuzat incredibil de mult, facandu-ma sa realizez cat de tare l-am suparat. Sunt pe cale sa izbucnesc in ras, dar ma abtin cu greu, vazandu-l si pe Kiro ca face acelasi lucru, avand in vedere ca el stie foarte bine cum sarut.
-Au! cred ca asta a durut! Yu... ai ceva de spus in apararea ta? ma intreaba ea, zambindu-mi usor.
-Animalele nu vorbesc, intervine Strify, care se aseaza picior peste picior si isi da ochii peste cap.
Avand in vedere faptul ca sunt pe cale sa explodez de la cat de puternic as vrea sa rad, cred ca, daca as mai si deschide gura, nu m-as mai putea abtine, asa ca dau negativ din cap, si ea trece la urmatoarea intrebare.
Dupa inca vreo cinci minute se anunta pauza, iar eu imi intind corpul, luand apoi o prajitura de la fata care a venit sa ne serveasca. Ma ridic de pe scaun, mergand in spatele "papadiei" si ma aplec la urechea lui, stand sprijinit cu coatele de canapea.
-Strify, lasa-ma sa ti-o pun, soptesc eu, doar pentru auzul lui.
-Poftim?! striga el, trasarind si ridicandu-se brusc de pe canapea.
-Prajitura in mana... Ce minte perversa ai! replic eu, prinzandu-i mana si asezandu-i acea chestie prea dulce pentru gustul meu in palma, intorcandu-ma apoi la loc.
Suntem anuntati ca intram din nou in direct, iar noi incepem sa ne foim pana ne gasim pozitia confortabila.
Prima intrebare de dupa pauza mi se pare una oarecum ciudata, deoarece il intreaba pe cap de papadie la ce anume se gandeste in acest moment, iar el raspunde ca este una dintre melodiile noastre, fapt pentru care roscata il roaga sa cante fara muzica o parte din acea melodie , ceea ce Strify face fara probleme...

"You better stop
All your acting out
Before this performance
I take a bow...
You, you, could've had it all
Now you are playing just a fallen star
And you're wondering, how I'm wandering
Through the maze between the heartaches"

Ar trebui sa ma simt ciudat la versurile astea? pentru ca dupa ce termina de cantat, ma priveste pentru cateva secunde, purtandu-se apoi de parca nu as fi prezent"Eh... probabil doar se refera la faptul ca am reusit ce mi-am propus, dar ar trebui sa incetez? Ori interpretez eu gresit sau e doar impresia mea ca imi sunt dedicate versurile alea" Spun eu in intimitatea gandurilor mele, incercand sa deslusesc "misterul".
-Ai pe cineva in minte? intreaba roscata, captandu-mi si mie atentia. Dar el raspunde scurt printr-un "Nu!" hotarat, ceea ce mi se pare ciudat, pentru ca nu aduce nicun fel de argument sau nu trancaneste el ceva de umplutura, dar totusi, trecem cu vederea.
Exact la sfarsitul interviului, cand toti ne ridicam, eu vreau sa merg inspre Romeo, insa cand trec prin fata lui Strify, isi ridica piciorul si imi pune piedica, si se intampla sa cad, din fericire fara sa ma lovesc, lucru care il face pe Strify sa izbucneasca imediat in ras. Idiotul ori a uitat ca inca suntem in direct, ori a vrut sa ma impiedic si sa ma fac de ras in fata oamenilor... dar cred ca e a doua varianta. Filmarea s-a inchiat imediat dupa ce eu m-am ridicat, iar Strify, amatorul de dulciuri ia cutiuta cu prajituri si i-o da lui Kiro, care la randul lui, mi-o da mie, apoi ne intoarcem in limuzina, fiind condusi de domnisoara roscata. In drum spre hotel, toti au mancat din prajiturile pe care eu le tineam in brate si exact cand se terminase, cap de papadie se si decide sa-mi vorbeasca:
-Yu! Mai ai prajituri?
-Mda... vreo doua mai mari si un chec intre ele! vrei cumva sa gusti? raspund eu, razbunandu-ma pentru piedica aia, moment in care Strify scoate limba la mine si isi pune mainile in san.
Dupa cum spuneam, ziua e lunga si inca mai avem un concert de sustinut... sper doar sa ne descurcam la fel de bine ca pana acum...
Mama mia =))
Astia doi sunt prea culmea, mult prea culmea. Imi place caracterul atat de copilaros al lui Strify, si faptul ca Yu poate sa-l domine in totalitate cand isi propune asta :D Of, Strify esti un mic dracusor xD, un dracusor care se lasa greu :> Mi-ar fi placut ca acea scena sa continue pentru ca.....hei, I need some yaoi =))
Okay, deci mie mi se pare ca Strify este atras de Yu si crede ca doar asa poate sa-i capteze atentia xD Dar nici el nu-si da seama ce vrea sa faca. Dar totusi presimt ceva booon de tot in capitolul urmator, nu-i asa Myuu? :>
Deci, mi-a placut la nebunie cap. asta, thank you, Kana-chan! >:D<
"-Mda... vreo doua mai mari si un chec intre ele! vrei cumva sa gusti?"
xDDDDDD Genial, pur si simplu genial!!! =)) Ador cand Yu "ii da maxim" lui Strify :D
Abea astept nextul, sa postezi rapid, Myuu :D

*kiss* :*
*hugs* >:D<
Mwaaaa :)), am ras cu mana la burta. Nu mai pot. Ficul asta e absolut genial!!! :X. Mi-a placut mult faza piedica sau cu prajiturile de la sfarsit "-Vrei cumva sa gusti?" =)). A fost bestial. Strify face numai prostii, de asta imi place mie de el. Oo si faza din dormitor, chiar mi-a placut, Yu e cel mai tare, l-a speriat de moarte pe "Papadie". Ce sa mai spun in afara de faptul ca mi-a placut la nebunie :X. Plus ca modurile de expunere si apectul capitolelor, cat si lungimea acestora sunt respectabile.
Succes in continuare si sper sa veniti cat de repede puteti cu nextu'
Bye and kisu :* :-h
za next chap^^...enjoy;))

Capitolul 4

In timp ce urc pe scena simt cum inima imi trepideaza din ce in ce mai repede. La cate concerte am avut, am crezut ca m-am obisnuit cu ideea, dar vad ca inca am emotii, insa nu pot spune ca acest lucru ma va impiedica vreodata sa cant, ci doar ma entuziasmeaza. Arunc o privire catre tobele lui Shin asa cum fac intotdeauna cand urc pe scena, asta ma asigura ca totul e pregatit si nu am de ce-mi face griji. Urmeaza sa sustinem un concert nocturn, cam al saselea de cand am inceput sa cantam, asta pentru ca obisnuim sa avem intotdeauna concerte ziua. Cat despre imbracaminte, port o pereche de blugi negrii, stramti in partea de sus, iar pe deasupra o camasa albatra ce se asorteaza cu ochii mei, completata de o cravata neagra. La Yu nici nu ma uit prea bine, se presupune ca suntem certati, deci nu am de ce sa-i dau importanta.
Dupa ce ocup locul pe scena, iau microfonul, salutand multimea de fani care tipa numele noastre sau tot felul de aclamatii cu care deja m-am obisnuit. Eu le fac scurt cu mana, apoi incep sa ma misc lent pentru a intra incet-incet in ritmul melodiei „Depper and deper” care este si prima din concert. Dupa ce se termina melodia si sunt suficient de obisnuit cu scena, ma gandesc ca acum pot sa-mi fac numarul.
Inainte ca Romeo sa dea tonul din clape, ma gandesc sa starnesc un pic publicul asa ca imi indrept privirea catre niste fete din primul rand adresandu-le cateva replici la care mi se raspunde cu tipete isterice „What’s your favourite toy?”. Pot sa jur ca am auzit pe cateva fete spunand „you”, dar e posibil sa fi fost si „Yu”, oricum nu conteaza, nu aveam sa las lucrurile asa, voiam sa-mi pregatesc „terenul”. Uitandu-ma la Kiro, spun in microfon „There’s a lot of things we are playing with...so show me your toyz” apoi incep sa-mi misc umerii in ritmul melodiei. Odata ce se aude prima strofa, ma indrept catre Kiro si incep sa spun versurile, aplecandu-ma usor catre el. Trec prin spatele lui, lipindu-ma putin de el, atat cat sa se vada clar din public, si de unde sta Yu. Ma gandesc cum se simte acum cand ma vede dansand atat de lasciv in apropierea lui Kiro, dar ce vorbesc...ca si cand as vrea sa-l fac gelos sau ceva de genul. Ah...e numai vina lui, cu toate saruturile astea...nu stiu ce l-a apucat dintr-o data.
Imi indepartez gandul de la Yu si continui sa merg de-a lungul scenei in timp ce cant refrenul. Calc apasat pe fiecare pas, lasandu-ma de pe un picior pe altul si miscandu-mi soldurile mai mult decat era necesar. In timp ce tin de curea, imi misc bazinul inainte si inapoi, dupa care, stiind ca urmeaza partea mea preferata din melodie ma intorc care Kiro:
„So just show me your toyz
I want to be your choice
Show me your toyz
Let me enjoy

I will make your wishes come true”

Il prind pe Kiro de gulerul tricoului tragandu-l usor inspre mine si lipindu-mi fruntea de a lui. Una din maini o pun pe pieptul sau, strangandu-i materialul in pumnul stang, apoi il imping usor si ma introc la locul meu pentru finalul melodiei. Aclamatiile nu inceteteaza prea curand, asa ca intervin eu anuntand ca urmeaza urmatoarea melodie ce urma sa fie „Heaven is wrapped in chains”. Dupa un sir de alte cantece, atat de pe noul album cat si de pe cel vechi, am inceput sa cant „ Dysfuntional family”, melodia preferata a lui Yu. In acest timp, il vad pe chitarist cum se apropie de Kiro, iar in momentul in care nu mai e implicat in melodie, ii pune mana dupa umeri si il saruta pentru cateva secunde. Aproape ca nu ma mai pot concentra la versuri din cauza ca nu m-as fi asteptat la asa ceva si cred ca nici basistul nostru. Cat de patetic e crezand ca eu ma voi supara pentru asta. Defapt nici nu-mi pasa ce fac, dupa mine, pot oricand sa si-o si traga, imi e totuna.
Concertul se termina cu un succes total si ne hotaram sa mergem sa mancam ceva la un restaurant fiindca ne este foame dupa o zi atat de agitata. Romeo spune ca stie el un loc in Las Vegas unde se mananca bine, asa ca ne lasam toti pe mana lui. Pentru ca e destul de cald afara si nu avem mult de mers, o luam la pas, sperand sa nu fim opriti de tot felul de fanatici.
In scurt timp ajungem la restaurant si dupa ce comandam cate o pizza, asa cum faceam mereu dupa un concert, ma duc pana la baie sa vad daca mi s-a stricat machiajul. Nu am obiceiul asta, dar pentru ca sunt la intr-un local, dupa un concert destul de obositor, cred ca este cel mai indicat lucru. Mergand pe culoar, observ ca nu prea sunt oameni inauntru, defapt la ce ma asteptam? E deja trecut de doisprezece noaptea, cine ar merge intr-un restaurant la ora asta? Desigur, o turma de animale flamande cu Yu in funte.
Abia ce apuc sa intru in baie ca si aud usa deschizandu-se pentru a doua oara. Ma introc curios si il vad pe Yu cum se indreapta catre mine cu un zambet in coltul gurii deloc mascat. Incerc sa-l ignor si ma intorc catre oglinda, insa in acel moment imi simt mana prinsa, apoi ma impinge catre perete, acolo unde de afla si uscatorul de maini.
- Yu, termina toata tampenia asta, ii spun zmucindu-ma din stransoare. Ai depasit demult stadiul de gluma, nu crezi?
- Si daca nu este o gluma, hm? Imi spune ranjind si apropiindu-si gura de mine si mai mult. Eu incerc sa il indepartez pentru a doua oara, dar oricum o fac degeaba fiindca nu pare sa reactioneze cumva.
Imi apuca barbia, ridicandu-mi fata astfel incat sa-l privesc direct in ochi. El are o privire jucausa, dar stiu ca ochii mei de un albastru spre gri arata precum doua cutite de gheata.
-...Papadia se pregateste sa dea atacul sau mortal de pokemon, spune Yu razand, apoi revine la tonul sau sarcastic. Recunoaste ca ai fost gelos la concert!
- Eu? Intreb mirat de parca nu as fi singurul din baie. Yu, te-ai lovit de lustra sau esti batut in cap din nastere? Stai, nu-mi raspunde, stiu ca e a doua varianta.
In loc sa-mi mai spuna ceva la fel de ironic ca intotdeauna, ma musca puternic de buza de jos fara nicio avertizare, pana cand simt gustul sarat al sangelui. Atunci incerc sa-i dau un genunchi in punctul sensibil, dar se indeparteaza inainte sa apuc sa-mi pun planul in aplicare. Parca mi-ar citi gandurile...
Ma uit in oglinda privindu-mi buza putin umflata si incep sa tip la el furios:
- Cine naiba te crezi sa ma musti in halul asta, hm? Du-te dracu’ de idiot, esti un cretin si jumatate...
As mai fi continuat daca nu as fi fost luat prin suprindere de Yu care-si pune mainile de o parte si de alta in jurul meu, jucandu-se cu catarama de la cureaua pe care o port si lipindu-se de de spatele meu. Las capul in jos fiindca nu-mi place modul in care imi priveste chipul in oglinda, cu niste ochi ce inspira in acelasi timp nervozitate si satisfactie.
- Yu...termina...Ii spun scazand dramatic tonul de mai inainte.
- De ce, buruiana trancanitoare? Si ce-i cu vocea asta? Ti-a mancat vreo specie din regnul meu animalic limba? Spune el, deschizandu-mi cureaua ce face un zgomot care rasuna cu ecou intre petretii imbracati in faianta.
Intr-un moment de neatentie, ma intorc brusc si-l imping departe de mine apoi parasesc baia, inchizandu-mi la loc pantalonii in drum spre iesire. Ma intorc la locul meu si incerc sa ma prefac ca nimic nu s-a intamplat, dar ceilalti observa imediat si il si aud pe Kiro:
- Parca dura doar o secunda...Si ce-i cu parul asta ravasit? Arati mai rau ca inainte sa pleci...
- Lasa parul, uita-te la umflatura de la buza, spune Romeo razand. Shin zambeste si el catre Kiro si par sa se inteleaga doar din priviri.
- Mda..avem ceva probleme cu sobolanii sau mai bine sa zic lipitorile... Raspund eu, dar nu apuc sa termin ca il si aud pe Yu cum ma completeaza in dezavantajul meu.
- Te refereai la mine sau la limba mea cand ai spus lipitoare?
Evident toata lumea izbucneste in ras si asta fac si eu, nu vreau sa-i dau satisfactie lui Yu. Stiu ca daca ma va vedea suparat se va simti bine stiind ca e din vina lui asa ca nu am de gand sa-i dau mai multa importanta ca pana acum. Dupa ce mancam, Shin vrea sa plece fiindca e obosit, iar Romeo se ofera sa mearga cu el pentru a nu-l lasa singur. Cand am vrut sa ma ridic si eu, il aud pe Yu:
- Nu mergem si noi intr-un club sa bem ceva? Kiro este imediat de acord, dar eu ma prefac ca nu am auzit. Hai, Strif, nu te mai prosti atat, parca ai fi un copil de cinci ani cu atitudinea asta de „nu vorbesc cu tine”, a continuat Yu, dandu-si ochii peste cap.
Acum ca ma gandesc si eu mai bine, chiar are dreptate, cand am inceput sa fiu atat de imatur? Ma intorc inspre el si ii fac semn din cap catre iesire pentru a-i da de inteles ca vin si eu cu ei.
Hotaram sa mergem la un club, ce se numeste Liquid. Este unul dintre cele pe langa care am trecut inainte de concert si am vazut ca arata chiar bine. Pana acolo luam masina pentru ca se facuse frig deja si oricum ne trecuse cheful de plimbari nocturne. Astfel, in mai putin de cateva minute suntem in fata localului unde se afla o pancarda pe care sclipeste numele clubului in nuante de rosu si mov.
Yu se ocupa de cumparatul biletelor apoi intram inauntru, indreptandu-ne catre bar. Kiro se opreste la masa unor tipe ce au in jur de douazeci de ani fiecare si incepe sa vorbeasca cu o bruneta care arata destul de bine din toate punctele de vedere. Se pare ca el s-a ales cu ocupatie pentru seara asta, dar eu nu am chef sa agat, cel putin nu inca. Ma asez pe unul din scaunele de la bar si comand o vodka apoi il vad pe Yu care se pune langa mine.
- O tequila! Comanda imediat ce vine la el un barman, apoi se indreapta catre mine: Pariez ca nu poti sa bei nici macar jumatate din cat beau eu. Vezi ca nu vreau sa te duc acasa in spate.
- Ha ha, crezi ca esti amuzant? Vezi ca te iau la baut cat ai clipi, asa ca nu te mai lauda singur. Ii raspund putin iritat.
- Aha..cum zici tu...ti-ai comandat suc de portocale?
- Nu-mi spui tu mie ce sa beau si vezi ca eu abia ce o sa ametesc putin in timp ce tu o sa fi pe jos de mult. Pot sa-ti dovedesc la orice ora din zi sau din noapte.
Yu imi zambeste cu subinteles apoi loveste paharul sau de al meu spunand „Pana la fund”. Dupa schimbul asta de replici, incepem sa vorbim despre urmatorul concert pe care urma sa-l sustinem in timp ce golim pahar dupa pahar. Ajunsesem la al patrulea care se intampla sa mai aiba doar vreo doua guri de whisky si deja incepeam sa vad mai multe cuburi de gheata decat erau in pahar...sau pe aproape. Yu spune ceva care mi se pare foarte amuzant desi nu inteleg fiecare cuvant, insa imi vine sa rad de parca m-ar gadila cineva.
Dupa cateva minute, se apropie de mine si imi cuprinde buzele intr-un sarut, iar eu ii raspund introducandu-mi limba in gura lui si jucandu-ma in timpul asta cu o suvita din parul sau. In momentul in care rupe sarutul, se apropie de urechea mea si imi spune in timp ce isi aseaza mana pe piciorul meu:
- Nu vrei sa continuam intr-un loc mai retras?
La replica asta, raspunsul meu a venit imediat printr-un sarut scurt pe buze alaturi de cateva cuvinte:
- De ce nu?
Multumim mult Myuu pt. nextA fost foarte tare, mi-a placut mult. Vad ca Strify incepe sa lase garda jos, ceea ce e absolut perfect :D Are dreptate, Yu chiar se incadreaza intr-un regn animalic xDDD =)) Ar trebui sa-l ia putin mai usor, mai bland :)) My poor little Strify :((Ohoho, prevad ceva hot & spicy in urmatoare parte :> Doi tipi dezbracati, excitati, beti, pe un pat moale =)) C'mon girls, give us some yaoi >:)e, ce, ce???!!! Am citit eu bine? Kiro s-a dus la o bruneta? , va bat daca il faceti hetero :-" . I mean... we all know he's sooo gay :-"Da, trecem peste, deci, in concluzie vreau sa spun ca ador fic-ul. E foarte interesant si haios. Voi doua scrieti minunat, bravo! ^_^Va pwp si nextu' cat mai repede :*
Ah, nu-mi vine sa cred ca nu am lasat comm si la capitolul trecut.Dar nu ma asteptam ca Myuu sa posteze atat de repede...sorry kaname :(
Ambele capitole mi-au placut extrem de mult.Si din cate inteleg, va urma niste yaoi :>? Haaaai, stiti ca asta vrem.
Pana la urma Strify s-a imbatat mai rau decat Yu...si acum ii cedeaza, ce draguut >:).App Myuu esti putin cam sadica nu? Sa ne intarati si apoi sa ne lasi sa suferim inca vre-o saptamana? Acum mintea mea bolnava o sa functioneze si mai greu decat o facea pana acum, fiind ocupata cu tot felul de scenarii...ufff
Nu stiu ce sa va mai zic inafata de grabiti-va, grabiti-va, grabiti-va!
Mult succes si spor la scris.
Pa pa :*
Da... scuzati intarzierea xD

Capitolul 5

Plecam amandoi din club, fara sa il mai anuntam pe Kiro si luam un taxi, care ne duce la hotelul nostru. Pe cat de beat e Strify, incepe sa cante tot felul de versuri, pe care nu le inteleg si sta tot timpul agatat de mine. Si eu sunt ametit, desi am baut aceeasi cantitate de alcool, dar stiam ca "Papadia" nu e obisnuita sa bea. Urcam cu liful la etajul 5 si iau din buzunarul lui cele doua chei care le luase cu el, nevrand sa le abandoneze la receptie. Deschid usa apartamentului sau si intru odata cu el, mergand spre camera. De cum ajungem acolo, se tranteste pe pat, iar inainte ca eu sa ma intorc sa plec, isi largeste cravata neagra si isi descheie cativa nasturi ai camasii albastre.
-Mor de cald aici... rosteste el, tragand aer in piept si lasandu-si capul pe spate.
Probabil credeati ca voi face o fapta buna o data in viata si nu voi abuza de el, sau poate nu credeati... Efectiv nu pot rezista!
-Atunci da-mi voie sa te ajut... ii spun eu, asezandu-ma langa el, desfacandu-i de tot cravata si nasturii. De cum ii dezvelesc pieptul, incep sa-i sarut usor pielea calda, iar el geme scurt, indemnandu-ma parca sa continui ce am inceput. Urc cu limba spre gatul lui, trasand o linie umeda, iar el imi prinde maioul negru in pumn, tragandu-ma la nivelul chipului sau, pentru a-mi parcurge buzele cu limba, strecurand-o apoi printre ele si incepand sa se joace. Evident, eu ma alatur sarutului cu o intensitate mai mare, fara a-i da ocazia sa se creada superior in domeniul in care eu detin intreg controlul, iar el isi plimba mainile prin parul meu, strangandu-l uneori in pumni si scotand sunete infundate in incercarile de a respira.
Imi trec mana dreapta peste pieptul sau, coborand apoi spre abdomen si furisand-o in pantaloni. Scapa un alt geamat atunci cand ii ating zona sensibila, si observ ca are chef de "joaca" odata ce ii cuprind in mana organul excitat.
Imi dau maioul negru jos, lasandu-l sa cada pe pat, revenind apoi asupra "papadiei", care incepe sa se cutremure incet sub mine. Imi pare atat de fragil in momentul asta, vazandu-i expresia oarecum confuza si simtindu-i corpul subtire cum tremura cand ma simte desupra lui.
Ii desfac fermoarul blugilor, tragandu-i jos de pe el, cu tot cu boxerii albi ce-i acopera partea intima a corpului, si incep sa ii inspectez trupul cu buzele, oferindu-mi placerea de a-i auzi gemetele de care incep sa devin dependent. Ma dau jos de pe suprafata moale, indepartand ultimele obiecte vestimentare, si intorcandu-ma apoi asupra lui Strify. Ii dau parul de pe frunte si ii sarut scurt buzele, incepand sa-mi misc soldurile, inainte si-napoi, presand amandoua organe intarite intre corpurile noastre ce se incalzesc treptat, privind in acelasi timp chipul a carui obraji au prins o culoare rosiatica. Buzele lui mimeaza niste cuvinte care nu se fac auzite, rostindu-mi la un moment dat numele...
Cu siguranta, toata rabdarea mea e intinsa la maxim, asa ca ii indepartez picioarele, asezandu-ma intre ele. Imi aud din nou numele rostit de el, fiind apoi urmat de un scancet lung, din cauza patrunderii mele lente inauntrul lui, care il face sa isi arcuiasca usor spatele. Ochii sai devin umezi din cauza lacrimilor care in curand isi vor gasi sfarsitul drumului pe buzele mele... Trupul incepe sa ii tremure si mai tare, iar acum culoarea obrajilor lui seamana cu cea a trendafirilor rosii. Ma prinde cu mainile de brate, strangandu-ma puternic si inghitind in sec, in incercarea de a suporta durerea pe care i-o cauzez. Insa de cum incep sa ma misc, scapa un tipat scurt si reuseste sa-mi spuna printre scanete:
-Do.. doare! Yu..!
Cred ca imi pare rau pentru el, dar cand afiseaza privirea de catelus ranit, ma face sa vreau sa continui fara doar si poate!.. si nu, nu sunt sadic! Problema e a lui, pentru ca nu stie sa-si tina acasa expresiile care ma aprind instantaneu.
Ii prind buzele intr-un sarut lung si pasional, moment in care ma adancesc inauntrul lui si imi grabesc miscarile, facandu-l sa scape cateva tipete infundate, iar lacrimile sa i se prelinga din nou pe obrajii inrositi. Mainile lui sunt acum pe spatele meu, zgariindu-mi pielea cu unghile lui scurte, iar ochii ii sunt strans inchisi, lasand picaturile calde sa se scurga printre genele lungi si dese. De cum imi desprind buzele de ale lui, cobor spre gat, sarutand si muscand acele locuri sensibile, fara a-i lasa semne. Ii aud scancetele rasunand in camera si ii simt trupul tremurand fara oprire sub al meu, arcuindu-se uneori, timp in care miscarile mele devin mai rapide. Imi rosteste numele de atat de multe ori, incat ajung sa aud numai vocea lui in minte. Chiar si scancetele lui parca imi provoaca dependenta. Oricat de obisnuit sunt sa ii aud vocea, tot nu pot sa-mi refuz placerea de a-l auzi in astfel de momente, pentru ca, orice sunet ar scoate mi se pare atat de erotic...
Ii simt inima batand cu putere, odata ce imi asez mana pe pieptul lui, dar la fel se intampla si cu mine, inima vrand parca sa ma distruga in graba ei.
Un strat subtire de sudoare ne acopera trupurile amandurora, iar eu simt cum imediat totul se va sfarsi. Chiar daca mi-as fi dorit mult mai mult, stiu ca vor veni si alte zile...
Nu cred ca e corect sa fiu numai eu multumit din asta (luati aminte ca nu sunt un bun samaritean!) asa ca ma opresc din a-i oferi dureri "papadiei" de sub mine, ce pare ca se va rupe la orice bataie a vantului. Prind ambele nostre organe in mana dreapta, incepand sa o misc repede. Nu dureaza prea mult timp, pentru ca ii aud geamatul lung si spatele i se arcuieste, in mometul in care se elibereaza. Mai continui un scurt timp pana cand simt ca urmeaza momentul final si scap un geamat, lasandu-mi apoi trupul sa cada langa al lui Strify, care e lipsit de orice putere. Il privesc, insa si-a inchis ochii, incercand sa doarma, si se cuibareste langa mine ca o pisica ce tocmai a venit obosita acasa dupa o zi lunga de joaca. Astept sa adoarma, apoi ma ridic incet de pe pat, dar nu inainte de a-i fura un ultim sarut pentru propia mea placere. Sterg orice urma lasata de substanta alba si lipicioasa de pe adbomenul lui si de pe pat, luandu-mi apoi hainele si cheia, care mi-a furat-o inainte de interviul din ziua de azi. Ma opresc in fata usii pentru a-l mai privi o singura data cum doarme atat de linistit. Hmm... Cat de diferit pare acum, cand as sta numai langa el ca sa il vad asa, fata de momentele in care e un drac neastamparat, cu gura mare, pe care imi vine sa il oftic non-stop.
Ma asigur ca nu mai e nimeni pe hol, si ma indrept spre apartamentul meu, dar din pacate pentru mine, Kiro ma surprinde in pielea goala, exact cand vreau sa intru in apartamentul meu.
-Yu... gol. Venind din apartamentul lui... Saracul Strify, replica el, afisand o expresie destul de ciudata si privindu-ma cu ochii mari.
-Daca aud ca ai ciripit, stii ce patesti, prietene! spun eu facandu-i cu ochiul fara sa-mi ascund partile goale ale corpului, pentru ca nu imi e deloc rusine.
-Mda... Din pacate pentru tine, eu chiar nu vreau sa mor inca, imi zice el dand negativ din cap si intrand in apartamentul lui.
Ajungand in sfarsit in locul propus, imi arunc hainele pe undeva in camera, apoi ma indrept spre baie cu ideea de a face un dus care sa-mi redea puterile.
Nu pot nicidecum sa-mi iau gandul de la el.
"Trebuie sa recunosc ca a fost extraordinar cat timp l-am dominat in intregime... i-am simtit trupul termurand sub atingerea mea si glasul lui rostindu-mi numele gemand", cuget eu, scuturandu-mi apoi capul pentru a-mi lua gandul de la Strify si revenind cu picioarele pe pamant, mai exact in cada, sub dusul ce-mi aruca picaturi de apa calda pe corp.
Dupa aproape douazeci de minute, ies de la rasfatul cu apa si gel de dus, imi usc parul si ma asez in pat doar intr-o pereche de boxeri, stand cu mainile sub cap si privind tavanul. Ma gandesc ca daca nu-l voi mai face al meu in curand, o iau razna, pentru ca, precum am spus mai devreme... creeaza dependenta. L-am avut o data... jur ca o sa-l mai am si a doua oara!
Imi inchid ochii incercand sa adorm, insa devin invidios pe Strify pentru ca el acum
doarme ca un bebelus, iar eu ma zvarcolesc prin pat ca un idiot, pentru ca ii aud incontinuu vocea si ii simt inca mainile zgariindu-ma pe spate. Sper doar ca maine nu ma voi trezi fara maini si picioare, daca isi aminteste de ce i-am facut.
Hi
Ca de obicei o continuare de nota 10*
Nici nu iti poti imagina cat am asteptat toti un astfel de capitol. E absolut minunat. Saracul Strify, mi-e mila de el, adica poate ca el nici nu o sa isi aminteasca cu exactitate ce s-a intamplat. Totusi eu nu cred ca nu isi va da seama, presupun ca o fie nevoit sa stea toata ziua in pat din cauza ca o sa il doara capul in primul rand, din cauza ca s-a imbatat si pe deasupra o sa il doara tot corpul dupa cat de "crud" a fost Yu cu el. Sunt curioasa cum va reactiona cand se va trezi. Sigur iar se va gandi sa se razbune pe Yu, sau poate ii va cere acestuia o continuare a acestei seri?
Mi-as fi dorit ca Yu sa ramana cu "papadia" lui si sa il tina in brate toata noaptea, insa nu cred ca dimineata ar fi scapat cu viata din acea camera. Yu a fost prins in flagrant si totusi nu ii e deloc rusine, e mai nesimtit decat credeam... Oricum mie imi place asa cum e si el si "papadia" aia draguta ce a fost lasat singur (mai ales papadia)
Nu ar fi rau daca ne-ai oferi astfel de scene mai des:10:
Continuarea cand soseste"?
:bye:
Yeah, sa-mi fie rusine ca nu am lasat comm si la celalalt capitol:-"

Capitolul asta e absolut superb!Mai vreu =P~
Sincer, nu stiu de cine imi e mai mila: de saracul Strify sau de Yu?Pe de o parte ma bucur ca Yu s-a culcat...insa pe de alta parte imi vine sa il omor pentru ce i-a facut bietului Strify:))
Deci:-? Yu ori nu are deloc rusine ori s-a culcat si cu Kiro.A fost muuult prea relaxat cand s-a intalnit cu el pe hol si era gol pusca.
"-Yu... gol. Venind din apartamentul lui... Saracul Strify, replica el, afisand o expresie destul de ciudata si privindu-ma cu ochii mari.
-Daca aud ca ai ciripit, stii ce patesti, prietene! spun eu facandu-i cu ochiul fara sa-mi ascund partile goale ale corpului, pentru ca nu imi e deloc rusine.
"=>Ce se intampla daca ciripeste?Sunt curioasa...Myuu si bun crestin si fa-l pe Kiro sa ciripeasca.Te rog!
Greseli nu am vazut.

Capitolul e lung(:])si foarte frumos.Sper ca Myuu sa se grabeasca cu continuarea chiar daca nu il face pe Kiro sa ciripeasca.Mult noroc in continuare.Ja-ne!:bye:
Superb capitolul, absolut superb. Yu e mare hotoman, chiar asa sa fie de nebun incat sa proofite de saracul Strify intr-un moment de maxima aiureala, daca eram Yu nu m-as fi iertat pentru asta, dar Yu chiar nu are nicio treaba. Intereanta faza cu Kiro :)), cu ciripitul, a fost tare. Cum a spus si Mousy, oare ce-i face daca ciripeste :>. Poare a mai ciripit vreodata altceva si Yu l-a "rasplatit" si poate de aia statea gol in fata lui Kiro fara niciun stres, sau poate ar fi in stare sa stea gol si in fata presei, asta chiar ar fi traznet.
Succes in continuare si spor la scris, abia astept urmatorul chaptel. Bye and kisu :*:-h
Huh scuze de intarziere si multumim mult de commuri si pentru ca cititi:)

Capitolul 6

Deschid ochii lenes, clipind de cateva ori pentru a-mi alunga somnul. E deja dimineata? Cat am dormit? Imi cufund din nou capul in perna simtind o durere ingrozitoare de cap. Nu o sa mai beau niciodata atat de mult. Nu stiu cum de m-am lasat convins de Yu sa intru in jocul lui stupid, doar am stiut ca se va sfarsi asa.
In cele din urma, dau la o parte cearceaful cu care eram acoperit, insa cand vreau sa ma ridic din pat, o durere sadica imi traverseaza corpul, iar eu cad inapoi pe suprafata moale. Abia atunci realizez ca sunt complet dezbracat si nu-mi aduc aminte cand si cum mi-am scos hainele. Si cel mai important: ce naiba am facut seara trecuta? Ma enerveaza golul asta, nu reusesc sa imi amintesc absolut nimic si acest lucru ma ingrozeste cel mai mult. Yu a fost cu mine, el trebuie sa stie ce s-a intamplat, asta daca nu cumva nu vrea sa-mi spuna fiindca...ah, la ce ma gandesc? Dar de ce naiba ma doare corpul in halul asta, si mai ales in partea de jos?
Incerc din nou sa ma ridic, sprijinindu-ma cu ambele coate pentru a ma scula din pat. Senzatia ca ceva ma despica in doua isi face iar aparitia si inchid ochii incordandu-mi maxilarul de durere. Fir-ar! Azi mai trebuie sa sustin si un concert. Voi avea noroc daca voi putea sa cant, pentru ca la miscarea pe scena deja renunt. M-as bucura daca m-ar lasa sa cant dintr-un pat, desi stiu ca e imposibil.
Satul sa-mi plang de mila, imi caut niste haine in sifonier apoi cobor la masa sperand sa-l gasesc acolo pe Yu. Cand ajung la cea rezervata noua, ii vad doar pe Shin si Romeo, ceilalti probabil inca dorm.
- ’Neata, spun eu cu o voce somnoroasa si lipsita de orice fel de expresie. Yu unde e? Am adaugat desi nu-mi place sa intreb de el, pentru ca defapt nu-mi pasa ce face. Acum insa chiar vreau sa stiu ce naiba s-a intamplat aseara dupa ce am pierdut sirul ratiunii.
- Tocmai am vorbit cu el la telefon. S-a trezit si a spus ca va cobori si el la masa imediat.
Ma asez incet langa Romeo, avad grija ca nu cumva durerea asta imposibila sa se amplifice, si comand o cafea pentru a ma trezi, chiar am nevoie de una. Odata ce-mi soseste comanda, il vad si pe Yu aparand cu o fata care-mi spune ca nu prea a dormit noaptea trecuta. Ii arunc o privire nervoasa, iar el zambeste sarcastic, desi, in grimasa aia, pot citi putina teama. Teama...Yu? Cuvintele astea pur si simplu nu merg impreuna.
- Yu, vino, trebuie sa vorbim. Ii spun indiferent si il vad pe Kiro cum se abtine sa rada.
Dupa ce ajungem pe hol, intr-un loc ceva mai retras, ma intorc catre el si incep sa tip:
- Poti sa-mi explici ce dracu’ s-a intamplat aseara? De ce nu-mi aduc aminte nimic, de ce ma doare in halul asta corpul?
Cum termin de vorbit, il si vad cum incepe sa rada incontrolabil, iar eu simt cum mor de nervi. Daca as avea acum un cutit, sau orice cu care sa-l pot lovi, nu as ezita.
- Stai putin, cap de papadie, cu ce sunt eu vinovat ca te-ai imbatat si nu-ti aduci aminte ce-ai facut? Nu-s ma-ta ca sa te dadacesc. Spune el, apoi rade din nou, iar eu nu vad ce e asa amuzant, dar la ce ma pot astepta din partea unuia ca el? Apoi continua cu un zambet fortat: Si, apropo, am castigat pariul. Esti chiar mai putin rezistent decat credeam.
- Yu, ori imi spui TOT ce sti, ori...
- Iar ma ameninti? Imi spune razand, iar eu deja simt ca nu mai am mult pana sa-l pleznesc. Ia zi, ce-mi faci?
- O sa...o sa cant fals pana imi spui, ii raspund eu nu prea sigur pe mine.
- Da-i drumul, eu ma duc dupa paparazzi.
- Daca insisti...Ii spun, dregandu-mi glasul si cautand in minte niste versuri pe care sa-mi pot pune planul in aplicare, insa imi vine o alta idee pe parcurs: „Nooon, rien du rieen! Noon, Je ne regrette rien, oui, je ne regrette riiieen, riieeen...*”
- O mai taci, tu si franceza ta! Habar nu ai s-o vorbesti ca lumea si te dai in spectacol.
- Stiu franceza mult mai bine decat sti tu engleza. Qu' est-ce que les mort de ta mère veux tu?* Ii spun eu mandru ca pot sa-i inchid gura, dar Yu nu pare deloc deranjat ceea ce ma enerveaza si mai mult.
Se apropie de mine pana cand corpurile noastre sunt lipite si ma apuca de gulerul tricoului. Eu imi pastrez aceeasi privire rece care parca intreaba „Ce, n-ai tupeu sa dai in mine?”. Il vad cum isi apropie capul de al meu si ma pregatesc sa ma smucesc din bratele lui in caz ca vrea sa incerce ceva. In loc de asta, imi sopteste cat mai aproape de ureche: „Apropo, seara trecuta a fost cea mai buna din ultimele luni”, apoi pleca fara niciun cuvant in plus.
Yu si nonsensurile lui... Decid insa sa nu-l bag in seama, mai aveam doar doua ore pana la concert, asa ca imi termin cafeaua apoi ma duc sa ma imbrac cu niste haine ceva mai...bizare? Ce imi place cuvantul si suna atat de bine in engleza, desi nici in germana nu e mare diferenta... Ajungand in camera, imi aleg o pereche de pantaloni violet, la care atasez una dintre curelele cu numele meu, cea neagra. Pe deasupra imi iau o camasa simpla si ea tot neagra pe care o las deschisa la ultimii doi nasturi. O cravata alba completeaza tinuta, dupa care sunt gata sa-mi aranjez parul, ceea ce totusi nu-mi ia prea mult. Imi dau cu putin parfum din sticluta mea de Dior Homme si il aud pe Romeo cum bate la usa spunand ca e timpul sa plecam.
Ajungem la arena unde trebuie sa cantam, in timp record, ceea ce ma mira la cat de aglomerat e orasul, mai ales in week-end. Cand urcam pe scena, publicul se pierde intr-un ropot de aplauze si tipete extaziate cu care deja m-am obisnuit. In momentul in care incep sa cant prima melodie, strigatele se mai calmeaza, dar nu inceteaza definitiv, iar, din cand in cand, mai prind din public vocile unor fane cantandu-ne versurile. Dupa cateva cantece, ajung la „Deeper and deeper”, unul dintre preferatele mele, desi sunt multe in aceeasi categorie. Inca de la inceputul melodiei ma apropii de Yu, gandindu-ma sa-l tachinez putin pentru modul in care s-a comportat de dimineata.
„Why - why should we go deeper into this
I don't know
Try - I'm trying to find what's in your secrets
I don't know
Time - the minutes are counted between us”
Nu stiu de ce, versurile astea au ajuns sa se potriveasca mai mult decat niciodata pentru felul in care ma simt in momentul asta, dar nu vreau sa meditez prea mult pe tema asta, asa ca ma apropii de Yu, in timp ce dansez pe ritmul melodiei. Imi asez una din maini pe umarul sau, apoi il ocolesc prin spate, revenind langa el, pe cealalta parte. In momentul in care chitaristul trupei nu mai trebuie sa cante, ma prinde neasteptat de cravata subtire si ma trage mai aproape. In acel moment, in minte imi apare o imagine in care Yu se afla desupra mea si ii pot vedea trupul gol si buzele care se indreapta catre ale mele. Suvitele negre de par ii atarna in timp ce imi cuprinde umerii. Pentru o secunda nu pot sa aud decat vocea mea stinsa soptind numele lui. Cand in sfarsit revin la realitate, ma lovesc de privirea ingrijorata a lui Yu care imi sopteste „Can't obscure desire/ 'Cause you learn as it grows”. Ma intorc cu fata la multime cantand acele versuri si terminand intr-un final melodia.
Dupa ce se incheie concertul, cad din nou pe ganduri, de data asta insa, mult mai confuz ca prima oara. Ceea ce am vazut...ce sunt imaginile alea? Vise, imaginatia mea bolnava (de-a dreptul nebuna, daca ajung sa vad asa ceva), amintiri...? Nu, nu pot fi amintiri, e exclus. Si totusi, ce a spus Yu azi de dimineata cu „seara trecuta a fost cea mai buna din ultimele luni” ? Probabil incerca sa ma tachineze doar, asa cum am facut si eu pe scena si mi-am uitat versurile, cat de patetic.
Cat timp mergem cu masina inapoi la hotel, Shin deschide o cutie de bomboane cu coniac si, pentru prima data in viata, nu ma tenteaza deloc. Cum ma asteptam, exact atunci cand nu am chef de ceva, il si vad pe Yu cu cutia de ciocolata in fata mea:
- Bomboana? Intreaba zdranganind un pic cutia in directia mea.
- Nu, mersi, mi se face greata cand le vad in mana ta. Spun eu, desi era doar un pretext. Yu ia o bomboana, o dezveleste de ambalajul auriu, pe care-l arunca pe undeva prin jur, apoi adauga:
- Poate ca asa o s-o vrei, imi spune in timp ce o prinde intre dintii din fata si se apropie de mine. Cum imi dau seama ce are de gand, il imping cat pot de mult, dar nu are niciun efect asupra lui. Mainile imi sunt prinse de ale lui, iar buzele ni se contopesc intr-un sarut, al catelea saptamana asta? Gustul dulce de ciocolata se combina cu cel al coniacului, cat timp limba lui Yu se afla inauntrul gurii mele, cercetand frenetic fiecare particica libera. Cand rupe sarutul, se intoarce pe locul sau cu un zambet satisfacut, iar eu inghit bomboana si tocmai atunci imi vine o idee:
-Vreau sa-mi iau revansa, spun hotarat, privindu-l fix in ochi. Si nu, nu e o gluma, am de gand sa-l provoc sa bea din nou cu mine, dar nu pentru a-mi lua revansa, ci vreau sa-l pacalesc cumva, iar eu sa nu beau. Apoi ma voi preface beat, iar el va face acelasi lucru ca si data trecuta si asa o sa aflu care e acel „mare secret”.
- Cred ca glumesti. Tu realizezi ca oricat ai incerca, nu vei reusi niciodata sa ma iei la capitolul asta? Da’ mie imi convine, atata timp cat vad ca iti place sa nu-ti aduci aminte ce faci. Dar nu in seara asta. Stii ca trebuie sa ajungem la o petrecere, nu poti sa te dai in spectacol pe acolo.
- De ce nu? Nu vor fi paparazzi. Hm...Yu se teme ca pierde, inteleg. Uite, daca vrei, poti bea suc de portocale si pierzi cand nu te mai poti abtine sa mergi la baie, e bine?
- Asculta aici, papadie dezumflta, pot sa te bat la „jocul” asta oricand vrei tu. Deci, s-a facut, diseara, pregateste-te sa te faci de ras.

___________________________
Qu' est-ce que les mort de ta mère veux tu?*(fr.) - Ce mortii matii vrei?
Wow, deci a fost penal :)). Saracutul Strify, daca ar sti el ce s-a intamplat data trecuta...
Yu e un mare golan, e atat de bun la pacalit "papadii" incat mi s-ar parea cu neputinta sa-l stiu pacalit de Strify.
A fost o propozitie la care am ras cu lacrimi: "Qu'est-ce que le mort de ta mere veux -tu?" :)) imi aduce aminte de o replica de-a lu' Garcea: "Qu'est-ce que le mort de ta mere faci ici?", seamana dar nu rasare :)).
In orice caz mi-a placut foarte mult capitolul si descrierea a fost foarte buna. Astept cu nerabdare nextu' si sper sa veniti cat de repede puteti cu el :D.
Bye and kisu :*:-h
123…6›