Cea mai infricosatoare carte citita

Ang. a scris (11.05.2011 10:47) ↗:

Eu n-am sa uit niciodata "Domnisoara Cristina" a lui Eliade...am citit-o cu o spaima demna de un film de groaza. Nu stiu exact de ce...dar mi-a indus o stare de terorare pe care nu o mai simtisem pana atunci la o carte.
Imi amintesc cu imens amuzament cat de frica mi'a fost cand am citit-o prima data ... N-am dormit bine vreo saptamana dupa ....

Nu stiu ce e atat de mare lucru cu Domnisoara Christina; mie nu mi s-a parut atat de infricosatoare, de fapt mie nu mi s-a parut nici macar putin infricosatoare. Well it probably depends how old you are when you read it, or something like that. Nu mi se pare o carte atat de horror; desi, da, face parte din acest gen si are elemente ce s-ar putea arunca in categoria de scary and stuff, desi... personal, nu m-am speriat / infricosat la nici unul din momentele descrise/aparute in carte.
So, yeah, it's kind of hard for me to understand how people get so scared when reading this book. Some class mate of mine said that she'd tried to read it when she was a little bit younger and couldn't finish it because she was to scared to. So... well, presupun ca daca o citeam si eu mai de mult, m-as fi speriat, macar putin, caci nu as putea contesta faptul ca este o carte horror.


Anyway, pe mine nu m-a speriat nici o carte din cate am citit - desi intr-o perioada citeam intr-una carti politise, Agatha Christie and other stuff, si incepusem sa visez noaptea numai crime and stuff + scene din cartile pe care le citisem; dar nu pot spune ca am fost vreodata speriata cu adevarat din pricina unei carti sau ca am fost infricosata, sau ca am dat de vreo carte care sa zic: domne, m-a speriat pe bune. Well, I'll get scared when seeing horror movies but its kind of hard to get scared when I read a book, don't know why. Desi, ma speri singura uneori din pricina cartilor pe care le citesc; cand nu am alta ocupatie si ma gandesc la vreo carte destul de "horror" pe care sa o fi citit si incep sa imi imaginez scenele plus lucruri extra, din cauza imaginatiei bogate and stuff, then I can say that some books scare me * laughs* dar nu asa, ca un principiu, nu pot numi o carte. You know what I mean.

Picat pe-aici si eu, unde ma intereseaza <3 Foarte interesant topicul.
Vreau sa ma apuc si eu de Domnisoara Christina a lui Eliade, il ador U_U. Pana la urma, cea mai infricosatoare carte citita de mine a fost:-? Hm:-? Cred ca a fost Christine, a lui Stephen King (ce coincidenta, tot Christine:>), mi-au placut si Shining, Salem's Lot, tot de el, Carrie am auzit ca e buna, nu am apucat sa o citesc si mai multe.
Nu sunt neaparat infricosatoare, dar mie, personal, mi-au indus o stare de neliniste. Chiar am visat fantoma din Christine:))
Genul meu favorit este horror-ul, deci nu pot spune ca ma sperii, dar raman asa, cu o neliniste placuta ca te urmareste ceva, imaginea cartii :]

Ca tot veni vorba de Domnisoara Christina, mie mi-a placut, insa si eu am avut un sentiment de neliniste cand o citeam. Nu stiu de ce, dar ma speriau unele personaje si mai ales Christina.... Cred ca e sigura carte de pana acum la care mi-a fost frica.... Nu e horror, dar pe mine una m-a speriat.
O alta carte care m-a speriat putin a fost Fantoma amiralului fara cap [nu mai stiu autorul]. Cartea e superba, insa muult prea scurta.

Nu am citit niciodata vreo carte pe care as putea sa o cataloghez drept infricosatoare. Nu m-a speriat niciuna atat de mult si nici nu mi s-au parut atat de infricosatoare. Probabil ca si din cauza faptului ca sunt un fan al filmelor horror si nu sunt atat de usor de speriat. Imi place sangele si, na, cum multi spun ca e horror sa vezi un cap taiat, nu pot sa comentez.
Unele carti m-au nelinistit sau m-au facut sa visez intamplari din ele. Asta se intampla cel mai des fiindca eu nu citesc in timpul zilei, ci noaptea, inainte sa ma culc. Deseori obisnuiesc sa stau pe intuneric dupa ce citesc ceva si sa-mi zboare gandul la scene din carte. Pot spune ca anumite carti ale lui Stephen King m-au nelinistit, dar nimic mai mult. Ah, si o carte numita, parca, Femeia in negru.
Oricum, nu cred ca exista vreo carte pe care as putea-o numi infioratoare.

,,O alta carte care m-a speriat putin a fost Fantoma amiralului fara cap [nu mai stiu autorul]. Cartea e superba, insa muult prea scurta''

Atunci citeste ,, Calaretul fara cap ''de Mayne Reid ,care nu e de loc scurta ,si chiar infricosatoare.Numai descrierea calaretului fara cap ,cand isi face aparitia prin ceata, si iti face parul maciuca .
Exista si un film cu acest nume ,dar trateaza alt subiect.

Dintre cartile pe care le-am citit, Carrie de S. King, mi s-a parut putin infricosatoare. In prima parte a cartii m-am speriat, putin, si la inceputul celei de a doua. Mai mult mi-a provocat scarba o.o'
Partea cu sangele de porc cand trebuiau sa-l procure.
Scarba si mila.[am o mila aparte pentru animale]
In rest nicio carte nu m-a pseriat mai deloc.
S. King trebuie sa sperie prin creatiile sale, nu?

Am auzit ca Ora vrajitoarelor de Anne Rice are un avertisment: sa nu fie citita dupa 12 noapte. O colega mi-a zis. Asa este?

* da dupa 12 la culcare nu cred ca are vreo importanta ora ,mai ales ca a scris anne rice care scrie despre vamp si vrajitoare dar nu este in adevaratul sens al cuv vrajitoare sau practici oculte.
Cred ca atunci cand esti mai mic traiesti altfel cartile . La vreamea actuala nu cred ca m-a infricosat nimic,adica citesc cu placere mare fara emotii de spaima toate romanele dark gotice,gore&bloody recunosc ca nu am citit prea multe de acest gen

Dar DA , a fost o carte cand eram mai mic,cam printre primele carti citite , era o carticica mica se numea NOAPTEA FANTOMELOR - Julien Green este o cartea mai veche , o citeam cand aveam vreo 10 ani cred de craciun intr-o seara si actiunea se petrece in iarna,seara si m-a cuprins ,chiar si in ziua de azi mi se pare bizara.Cuvintele si mai ales desenele din carte sunt ciudate,si asta stiu ca mi-a ramas in minte. , am citi chiar acum recent si mi se pare ca toate povestea cartii pare a fi visata decat gandita,actiuni prea rapizi si fara sens,chiar si pentru o carte de copiii si face referiri multe la vis.SI au mai fost autori care dupa ce au visat ceva au publlicat carti.

Si daca e sa mergem mai departe ar mai fi vreo 2-3 carti care se spune ca ar avea repercursiuni in viata reala a cititorului atunci cand le citeste. De ex :

1.Necronomicon ( cartea numerelor moarte)- se spune ca oficial a scris Lovecraft si ca numele i-a venit intr-un vis , altii zic ca Nathaniel Hawthorne ,cartea ii se mai zice Book considering the dead ...Se mai spune ca a fost scrisa de Abdul Alhazred - un arab din Yemen prin anii 700' se zice ca dupa ce a scris Al Azif a murit misterios si ca Al Azif a fost tradusa in greaca sub numele Necronomicon cei care au tradus cartea au ars pe rug.According to Lovecraft, the Arabic version of Al Azif had already disappeared by the time the Greek version was banned in 1050, though he cites "a vague account of a secret copy appearing in San Francisco during the current [20th] century" that "later perished in fire".
Se spune ca , cu ajutorul cartii poti obtine informatii -blesteme in general care pot dauna persoanelor din jur,cu care le poti face rau.

2.Codex Lugubrum- nu se stie de cine a fost scrisa, o carte interzisa si acuma in RO si in europa.foarte foarte rara,originalul..poate cea mai "blestemata carte" (blestemata real din cauza ca multe carti au fost otravite, paginile au fost otravite,otrava avand o rezistenta de peste 3000 de ani). In evul mediu a fost considerata cea mai periculoasa si interzisa carte pentru biserica. Nu vb de demoni si alte chestii, vb despre niste "povesti"si despre Il Separatio (anonymus ) - de care multi oameni nu stiu si se mentioneaza in foarte putine carti. (are si o statuie in Praga) Acest Il separatio este Separatorul puterii intre Dumnezeu si Lucifer si ar fi entintatea cea mai suprema care pastreaza balanta.e o poveste intrega mai interesanta legate de viata de dupa si niste sfaturi practice pentru cei care ajung in iad...,dar vedeti dc biserica a interzis cartea

3.Testamentul lui Marub - vb despre un cristal care l-a gasit un arab in antichitate,cristalul avea forma de craniu si s-au gasit mai multe zeci de-a lungul timpului pana acum nu se stie ce sunt cu ele.Cartea este sub forma de pergament (peiel de animal) si extrem de rara nu aveti cum sa dati de ea.

4.As spune ca Ostoih sau Ostoich - se spune ca aceasta carte nu exista desi cateva persoane spun ca o au. O sa va mire ca este vorba despre muntii Transilvaniei ,si spune despre o relatare a unei prabusiri a unei "nave". Nu aveti cum sa va documentati , maj referirilor dp google sunt altceva,eu am aflat de la alta sursa.
5.As spune ca Incantatii - sunt diverse carti foarte rare, nu replici si copii , ci unele originale cu care poti incanta 2 demoni : Succubus - pt barbati si Incubus - pentru femei. Demonii sexuali sau ai visului.Se spune ca ofera ritul prin care poti invoca acesti demoni si este FOARTE periculoasa. ( eu nu stiu ce sa cred)
6.Compedium Demonologicum - cartea de torturi a inchizitiei "crestine"
* ar mai fi o carte banuita ca ar fi fost scrisa de Lucifer /Satan insusi -biblia intoarsa.... salutare

Off, stiu ca o sa fiu total off-topic cu asta but here I go anyways xD

@daphnis: hm, stii tu ceva de Necronomicon dar nu cred ca ai inteles ideea bine.
Cartea asta nu a fost scrisa niciodata, este a fictional book, dar citata ca si cum ar fi o carte reala in carti care au existat cu adevarat (mai precis, in lucrarile lui Lovecraft), si a fost inventat de acesta pentru a da verosimilitate propriilor lui povestiri Cu alte cuvinte, Lovecraft a inventat Necronomiconul (Al Azif, in araba), care este presupus a fi o carte de magie neagra scrisa de un arab pe nume Abdul Alhazred.
Si pentru ca fanii lui Lovecraft chiar au crezut in existenta acestei carti, au luat-o de buna cum s-ar zice, acesta s-a vazut obligat sa marturiseasca ca nu a fost decat o notiune plasmuita Dar si astazi mai exista oameni care cred in existenta acestei carti :]
Cat despre chestia cu visul, am impresia ca Lovecraft a zis candva ca numele de "Necronomicon" l-a ales dupa ce l-a visat, sau ceva in genul.
Meh, sper ca am lamurit ceva ^^'

Max Brooks - World War Z: An oral history of the Zombie War

Am inceput s-o citesc ca sa testez un software de lectura pe PSP si mi-a fost absolut imposibil s-o las din mana odata ce am inceput.
Cartea e structurata pe povestiri sub forma de interviu cu diverse persoane ce au supravietuit apocalipsei zombie, si felul in care rememoreaza inceputul pandemiei, dezvoltarea acesteia si apoi intregul razboi.
Pentru o carte despre zombie, pentru mine a fost de-a dreptul infioratoare pe parcurs tocmai pentru cat de reale se simt personajele care povestesc si asta face ca intamplarile sa para cu atat mai reale, mai convingatoare.

Cartea nu are momente care sa te faca sa te simti infricosat, dar are momente care sa-ti faca pielea de gaina cand te gandesti la ele. Catacombele intunecate a Parisului pline ochi de zombie si de supravietuitori tarati in intuneric, brate ce se ridica de sub valuri, soldati ce asculta neputinciosi tipetele camarazilor de front si tot asa.
E o carte excelent scrisa si care reuseste sa transforme un subiect atat de banal al cinematografiei intr-unul delirant de distractiv si de infricosator pe alaturi.

Zwai a scris (26.05.2011 23:32) ↗:

Atunci citeste ,, Calaretul fara cap ''de Mayne Reid ,care nu e de loc scurta ,si chiar infricosatoare.Numai descrierea calaretului fara cap ,cand isi face aparitia prin ceata, si iti face parul maciuca .
Exista si un film cu acest nume ,dar trateaza alt subiect.

De fapt, aceasta carte mie nu mi s-a parut deloc infricosatoare si am citit-o la unsprezece ani. Nu m-a facut sa simt vreo neliniste sau ceva, e pur si simplu un om care-si tine capul in mana. Nu e o carte infricosatoare, cel putin din punctul meu de vedere.
Si ca sa fiu si eu la topic, nu am citit carti care sa ma sperie cine stie ce. Cartile scrise de Agatha Christie ma mai infiorau cateodata, dar nimic mai mult. Totusi, am citit intr-o carte cu mai multe chestii infricosatoare despre Jack Spintecatorul si pot sa spun ca asta m-a ingrozit putin...

Haruchi a scris (02.12.2011 16:57) ↗:

Bun,ma simt ametita pentru ca aud de carti cu Satana. Si eu fiind o crestina innraita(nu merg la Biserica,dar cred in toate),nu cred ca am tupeul sa citesc asa ceva. Cartile lui S. King mi-au indus mereu o stare de neliniste,atunci cand citeam mi se parea ca tot e malefiiic daca tot se vorbeste despre Domnisoara Cristina pe aici, trebuie sa o adaug pe lista sa vad cum e (bun, dupa ce citesc Faust va avea prioritate). Ce sa spun? Nu mi s-au parut niciodata filmele foarte sangeroase prea infricosatoare,radeam cu mancare in gura in timp ce ma uitam. Sunt mai interesante cele cu inteles mai adanc.

...
...
...
Seriously?

Si ca sa nu las postul total off-topic, pana acum am citit doua carti care ar putea fi descrise ca infricosatoare. Prima, care as putea zice ca a fost relativ ( si aici pun un mare accent ) infricosatoare ( desi nu ar fi cuvantul care l-as alege, ci mai degraba undeva la marginea campului cuvantului ) a fost The Hellbound Heart de Clive Barker. De fapt, este infricosator cat de proasta si enervanta poate fi, si este infricosator gandul de a ma apuca de alta carte scrisa de aceasta persoana.

Acum, la capitolul cu adevarat infricosator, ridicat parul pe ceafa si toate cele, vine World War Z, dar vad ca Cyber deja a pus cartea asa ca nu mai are rost sa adaug si eu ceva. A fost spus tot ce trebuia zis.

singura carte care m-a infricosat atat de tare incat sa ma opresc din citit a fost "Cosmar de inchiriat" - Serge Brussolo. de fapt, a fost mai mult scarba. scena cainelui calcat de masina de la inceputul cartii mi-a intors stomacul pe dos. dar cu toate astea, tot vreau s-o citesc. doar trebuie sa aleg momentul oportun:)).

apoi, "Exorcistul" - William Petter Blatty a fost o carte destul de creepy.

Una din cele mai axate carti pe thriller si horror pe care le-am citit a fost "Chinuieste-i pe copii" de john Saul si, presimt ca, "Umbra" de acelasi autor are aceeasi cantitate de scene macabre. Cartile lui sunt unele din cele mai... Nu infricosatoare. As putea spune chiar captivante, pentru ca e absolut imposibil sa nu iubesti felul simplist si ideile de bun gust imbinate cu umorul satiric si cateva linii pshilogice. Nu e infricosatoare/horror doar prin prezenta scenelor terifiante demne de orice film thriller bun, e si atmosfera ce ti-o da intreaga carte. Eu una sunt indragostita de felul de a descrie cu atat mult sange rece o astfel de scena; si cred ca si asta te face sa te intrebi: "Wow... He is a murderer or something?" Because Saul's books are really creepy and full of mistery. <3 Cine nu iubeste misterul presarat cu momentele de suspans si replici comice? Is just too perfect to me. ^_^
Nu e ca m-a speriat in mod special vreo carte de-a lui, dar chiar iti da niste fiori. E ceva mai presus de cuvinte sau lectura, iar coperta si cartea in sine parca striga numele lui. E inevitabil sa nu recunosti stilul acela, chiar daca ai citi trei sute de paragrafe de autori diferiti. Tot ai sti care e a lui; "miroase" a funebru si macabru. So, if somebody wants a good book with thriller and paranormal, sa incerce John Saul. Orice carte e recomandabila, din punctul meu de vedere. Si alt autor care chiar trezeste in tine anumite sentimente este bine-cunoscutul Stephen King, of course. The king of the horror books, right? Si el merita citit. De fapt, e genial si trebuie citit. Cartile bune nu prea au nevoie de introduceri, dar va pot recomanda din suflet cei doi autori. Si, daca preferati literatura autohtona, va recomand o carte foarte simpatica, cu un stil destul de simplist si niste actiune tare interesanta si supranaturala, bineinteles. Se numeste "Cosmarul" si este scrisa de Alex Marinescu. Am citit-o in urma cu ceva timp, vazand-o pe colega-mea ca rasfoia o carte rosie. Coperta nu parea interesanta si nici titlul nu atragea, insa m-a indemnat ceva s-o citesc. Si nu regret in nici un fel. Este o poveste foarte interesanta care contine mistere, secrete familiale, spirite, demoni, posedari, morti si crime ciudate, mistere, lumi ciudate, MISTERE, nazism si, nu in ultimul rand, horror. E genul de carte pe care o citesti stand pe banca in parc sau vorbind la telefon, dar te captiveaza cu totul si eu una sunt amorezata pana peste cap dupa ea.
So, cam astea ar fi recomandarile la capitolul "horror". ^.^

Hmm... pana acum nicio carte nu m-a speriat/ Poate doar "Calaretul fara cap", m-a speriat in unele faze, imi era frica sa citesc mai departe. Iti dadea un sentiment de panica, scenarii urate imi intrau in mine, totusi nu a fost horror dupa parerea mea. Dar nu m-a speriat incredibil de tare, asa ca nu pot spune ca am citit carti horror. Poate doar sarutul de la sfarsit m-a speriat... yack!

Vreau sa ma apuc de cateva, dar nu stiu unde sa gasesc.

M-am uitat printre posturile anterioare si am fost surprinsa sa vad ca majoritatea cartilor nominalizate sunt de fictiune. Cartea care m-a speriat peste masura a fost Fenomenul Pitesti de Virgil Ierunca. Am citit-o in miezul zilei, singura acasa, dar daca era sa sune telefonul sau cineva la usa cand o citeam, as fi avut un atac de cord. Cartea ma sperie pentru ca mi se pare imposibil ca omul sa ajunga intr-un asemenea stadiu primitiv si ce e povestit acolo nu s-a intamplat in 300 a.d. ci foarte recent. Toate tehnicile descrise acolo m-au facut sa-mi pierd increderea in omenire.

Aceasta carte m-a speriat de la cap la coada. Ar mai fi apoi acele carti care au anumite capitole sau secvente narative care ma aduc intr-o spaima inexplicabila, straniu ar fi ca in ultimul timp nicio alta carte nu m-a mai captivat in asa masura. Prima care m-a facut sa trec prin asemenea momente a fost Hobbitul de J.R.R. Tolkien. Nu o sa uit ca luam cu mine cartea peste tot ca s-o citesc ( mi-a placut foarte mult, am citit-o acum opt ani daca nu ma insel ) si la un moment dat cand il asteptam pe tata in masina si ajunsesem la partea cand Bilbo coboara in pestera si-l observa pe Smaug. Scena aceea a luat-o conotatie foarte puternica in mintea mea si tot ce a urmat dupa a fost infricosator pentru mine. Sunt curioasa cum mi s-ar parea acum carte.

Asa a fost si cu descrierile de razboi din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu. Cartea mi-a placut foarte mult, insa acele secvente si cand Stefan Gheorghidiu descrie spaima prin care a trecut si cum simtea moartea aproape, m-au impresionat foarte tare. Bine, citeam si cartea la 12 noaptea si ascultam o melodie foarte dramatica, dar a fost ca un dus puternic cu adrenalina. O alta carte asemanatoare a fost Traiesc din nou de Principesa Ileana, in special atunci cand descrie atacul asupra Brasovului din ziua de Pasti. Ascultam Haggard atunci, Per Aspera Ad Astra mereu s-a potrivit in mintea mea cu orice descriere de razboi ( in special WW2 and Romania in the last world war ). Imi amintesc cat de greu am adormit in seara aceea din cauza spaimei, ma simteam ca si cum eu insami eram sub atac armat.

Si ultima carte ar fi Dagon si alte povestiri macabre de H.P. Lovecraft. Dagon a fost cea care m-a marcat, dar pun asta pe seama varstei, cred ca eram tot prin clasa a IVa, maxim a Va. Inca de atunci mi s-a parut foarte interesanta povestea, in special finalul, dar usor infiorator.

Wow...nu pot sa cred ca am gasit un asemenea topic...
Well ce pot zice...mie mi s-a parut ca Misery de Stephen King a fost cea mai infricosatoare carte citita pana acum deoarece m-a speriat in ultimul hal...Pur si simplu mie si frica sa ma mai ating de medicamente ca nu cumva sa dau de chestiile alea numite "Novril"(stiu ca e nume fictiv dar tot mie frica sa nu dau de asa ceva)

Hah. Cele mai infricositoare carti pentru mine sunt chestiile romance, pentru ca atunci cand sunt combinate si cu prostia, devin terifiante.

In fine, cea mai buna carte horror o consider ca fiind Pet Sematary, de Stephen King. Cut toate ca Domnisoara Christina e cartea mea preferata, sunt de parere ca Mircea Eliade exceleaza ca si mister si fantasy, iar King reuseste sa provoace si putina groaza. Cel putin cred, nu-i ca si cum ai sta tu acolo citind linistit cartea, si cand intorci pagina tresari, ca si la film, dar King este un pic mai generos in detaliile sinistre si sangeroase, descriind efectiv trupurile-n descompunere, pe cand Eliade este un pic mai... "bland".

@Damon
OK, daca romance te sperie e una dar nu inteleg de ce incluzi prostia omeneasca fix dupa. E o treaba sa nu apreciezi tu ceva pentru ca nu e pe gustul tau si e alta sa spui asa ceva despre un gen doar pentru ca nu iti place tie. Obisnuiam sa citesc cate un roman din genul asta pe zi si ma ajutau sa ma relaxez si de la un timp te saturi de ele, true, dar e un drum lung pana la ceea ce numesti tu prostie omeneasca. Chill.

Si ca sa nu fiu off, un roman ce m-a speriat a fost Soarele e orb scris de Curzio Malaparte. Nu are nici o scena infricosatoare, ci mai degraba subiectul cartii e unul descris cu atata relaxare incat nu iti vine sa crezi ca autorul vorbeste despre razboi si modul in care acesta ii afecteaza pe cei din imprejur. Te obisnuiesti sa citesti romane pline de crime dar sunt unele fapte ce te pot speria mult mai mult decat obisnuitele decapitari.

Cea mai infricosatoare carte pe care am citit-o si pe care inca nu am reusit sa o termin ( nu mai mi-am facut timp pentru ea) a fost "Dagon si alte povestiri macabre" scrisa de H.P. Lovecraft, in opinia mea, unul dintre cei mai buni autori de fictiune horror care au trait vreodata pe lumea aceasta. Cartea contine mai multe povestiri horror, destul de scurte si fara o aparenta legatura intre ele, in care sunt narate intamplari supranaturale unde protagonistii de obicei sunt urmariti de fel si fel de creaturi inspaimantatoare care de cele mai multe ori le fac felul acestora, insa in multe cazuri nu iti dai seama daca totul a fost in imaginatia personajelor si ei sufereau de schizofrenie, eventual sinucigandu-se din cauza acestor viziuni sau daca intr-adevar acei monstri erau reali. Oricum, cartea aceasta o citeam acum mai bine de 5 ani, astfel nu prea imi mai amintesc prea bine actiunea din aceasta, dar stiu ca descrierea autorului era atat de buna incat chiar te introducea in atmosfera macabra din aceste povestiri.

De asemenea, observ ca mai am o opera a aceluiasi autor in biblioteca, dar de data asta este vorba de un roman horror numit "Demoni si miracole". Suna interesant, cred ca mi s-a reaprins pofta pentru horror fiction din nou, probabil ca o sa ma apuc/reapuc sa citesc amandoua carti cat de curand .